Un segment semnificativ din electoratul român din diaspora este format din cetățeni ai Republicii Moldova care au dobândit cetățenia română și și-au stabilit domiciliul pe hârtie în județul Iași. Potrivit estimărilor neoficiale, numărul acestora se apropie de 70.000, însă doar aproximativ 10.000 dintre ei locuiesc efectiv în județul Iași, pentru muncă sau studii.
Majoritatea cetățenilor moldoveni care și-au obținut pașaportul românesc la Iași nu locuiesc permanent în România. Ei folosesc documentele românești pentru a putea munci în țările Uniunii Europene, în special în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie. În perioadele electorale, aceștia votează în secțiile deschise în țările de reședință, fiind înregistrați în Registrul electoral ca având domiciliul în afara granițelor României.
Români cu acte în regulă, dar cu domiciliul fictiv
Potrivit autorităților din județul Iași, doar o mică parte dintre cetățenii moldoveni cu pașaport românesc locuiesc efectiv în zonă. Mulți își stabilesc formal domiciliul în Iași pentru a facilita obținerea documentelor românești, apoi pleacă direct către statele din Occident.
Situația este fluidă, întrucât o parte dintre aceștia revin temporar în țară sau în Republica Moldova, înainte de a pleca din nou în străinătate.
Datele Autorității Electorale Permanente (AEP) arată că Republica Moldova este țara cu cel mai mare număr de cetățeni români domiciliați în afara țării – peste 242.000. Germania se situează pe locul al doilea, cu 115.400 de cetățeni români cu domiciliu declarat acolo, urmată de Italia (81.100), SUA (63.000), Canada (46.000) și Israel (45.800).
Un electorat masiv în mișcare
Conform AEP, aproape 820.000 de cetățeni români au domiciliul în străinătate, în timp ce peste 18 milioane sunt înregistrați cu domiciliul în România. Totuși, cifrele oficiale contrastează cu estimările neoficiale, care indică faptul că numărul real al românilor plecați din țară ar putea depăși 4 milioane.
În acest context, voturile exprimate de cetățenii moldoveni cu pașapoarte românești devin tot mai relevante, în special în alegerile din diaspora. Chiar dacă au domiciliul legal în România, în special în județul Iași, aceștia se regăsesc tot mai mult pe listele de vot din alte state ale Uniunii Europene, acolo unde lucrează și trăiesc de facto.
O provocare pentru sistemul electoral
Prezența acestor alegători „în tranzit” reprezintă o provocare administrativă și electorală. În lipsa unei evidențe exacte a celor care locuiesc efectiv în România, autoritățile nu pot oferi o imagine clară asupra structurii reale a electoratului.
Folosirea adreselor formale din județul Iași pentru obținerea cetățeniei române creează o distorsiune statistică, afectând inclusiv planificarea resurselor locale, de la educație și sănătate, până la infrastructură. În plus, numărul votanților din diaspora influențează semnificativ rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale, în condițiile în care aceștia votează în secții din afara granițelor, dar sunt înregistrați în România. (Vlad Mirea)
CITIȚI ȘI
Mobilizarea la vot ia avânt la Iași. Îl va bate Nicușor Dan pe Simion?