După aproape 170 de ani, rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1807–1857), ultimul conducător al Moldovei și unul dintre marii reformatori ai secolului al XIX-lea, au fost aduse în țară.
Ceremonia de deshumare a avut loc vineri, 7 noiembrie 2025, în cimitirul din localitatea Le Mée-sur-Seine, Franța. Duminică, 9 noiembrie, sicriul cu osemintele domnitorului a fost depus la Palatul Cotroceni.
Luni, 10 noiembrie, rămășițele au fost transportate la conacul familiei Ghica din Cotești, județul Vrancea. În Focșani a fost organizat un ceremonial militar și religios, după care sicriul a fost depus la Muzeul Vrancei. Publicul îl poate vizita până miercuri, 12 noiembrie, când cortegiul funerar va pleca spre Iași, la cererea descendenților domnitorului.
Mașina funerară va ajunge în Piața Unirii miercuri, la ora 12.30. Sicriul va fi transferat pe un dric tras de cai și va porni pe traseul pietonalului Lăpușneanu și bulevardului Ștefan cel Mare. La ora 13.00, în incinta Palatului Culturii, va fi oficiată o slujbă religioasă de către reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
La ora 14.00, în aceeași locație, va fi lansată cartea „Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. Ghica (1849–1856)” de Leonid Boicu, apărută la Editura Junimea. Publicul va putea aduce un omagiu domnitorului timp de 30 de zile la Palatul Culturii, înainte ca osemintele să fie înhumate în curtea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, locul în care Grigore Alexandru Ghica a fost uns domn al Moldovei.
Ceremoniile oficiale și comemorative sunt organizate de Familia Ghyka, în parteneriat cu Jandarmeria Română, Președinția României, Primăria Iași, Consiliul Județean Vrancea, Primăria Focșani, Televiziunea Română, TAROM și Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ambasadei României la Paris.
Grigore Alexandru Ghica a fost domn al Moldovei în două rânduri, între 1849–1853 și 1854–1856, fiind considerat ultimul conducător al Principatului. A rămas în istorie ca unul dintre marii modernizatori ai epocii sale. Printre reformele sale se numără înființarea Jandarmeriei Române, organizarea Corpului de Pompieri, abolirea cenzurii, reforma învățământului, dezrobirea romilor, construirea Schitului Prodromu de la Muntele Athos și scăderea taxelor vamale. Era cunoscut drept „un partizan înfocat al Unirii Principatelor Române”. (Vlad Mirea)
CITIȚI ȘI
Doi tenori pentru șefia Operei din Iași: Andrei Apreotesei intră în cursa pentru funcția de manager
