Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unei variante de ocolire la sud de Podu Iloaiei, un drum de 4,4 kilometri, cu două benzi de circulație, gândit să scoată traficul de tranzit din oraș. Proiectul revine în discuție într-un moment sensibil: Autostrada A8 se apropie de faze concrete în zona Iașului, iar tot mai mulți ieșeni se întreabă dacă o centură separată mai are sens sau dacă va ajunge o investiție „îngropată”, fără efect real. „Eu cred că autostrada A8 se va construi înainte de șoseaua de centură dar, chiar și așa, centura are utilitatea ei. Autostrada este bună pentru transporturi, în principal”, a declarat deputatul Maricel Popa.
Situația este cu atât mai complicată cu cât varianta de ocolire Podu Iloaiei nu apare în lista de investiții prioritare publicată recent de Guvern, listă care cuprinde aproape 200 de proiecte. Cu alte cuvinte, indicatorii sunt aprobați, dar finanțarea și calendarul rămân incerte.
În paralel, experți în mobilitate și infrastructură spun că traseul avizat are probleme și trebuie regândit, pentru ca drumul să își atingă scopul principal: să reducă blocajele și să crească siguranța în punctele critice din Podu Iloaiei.
Varianta de ocolire Podu Iloaiei a avut, cel puțin pe hârtie, un calendar clar. Potrivit unui termen comunicat în urmă cu câțiva ani de Ministerul Transporturilor, lucrările ar fi trebuit să fie gata în primăvara anului 2025. În 2022, autoritatea centrală vorbea despre finalizarea proiectului exact în această perioadă, ceea ce ar fi însemnat că șoferii ar fi trebuit să circule deja pe noul drum. Realitatea din teren arată însă altfel. Proiectul nu a intrat în execuție, iar între timp Consiliul Județean Iași a făcut demersuri pentru preluarea lui în portofoliul de investiții al Asociației „Iași Infrastructură”, o structură creată tocmai pentru a împinge înainte marile proiecte rutiere din județ.
„Centura are un rol esențial” și poate deveni legătură spre A8
Activistul civic și expertul în infrastructură Adrian Covăsnianu susține că varianta de ocolire din sud nu trebuie privită doar ca o șosea care „înconjoară” Podu Iloaiei, ci ca un drum cu rol de conectivitate spre viitoarea autostradă A8.
„Centura pe zona de sud are un rol esențial atât în plan local, cât și, potențial, supralocal, inclusiv în corelare cu viitoarea A8. Fluxurile dinspre sudul localității Podu Iloaiei care vor dori să acceseze autostrada A8 au nevoie de o alternativă viabilă de ocolire a zonei construite”, a declarat Adrian Covăsnianu.
El atrage atenția că proiectul trebuie gândit cu două accese, unul la vest și unul la est, pentru ca orașul să nu fie sufocat de traficul care va căuta intrarea pe autostradă. „Varianta ocolitoare, drumul de conectivitate din zona Podu Iloaiei spre A8, cu cele două accese, unul la vest și, într-o perspectivă pe care o sperăm cât mai apropiată, cu un nod și la est, ar putea oferi locuitorilor urbei de pe Bahlui o adevărată gură de oxigen din punct de vedere al mobilității și calității vieții”, a mai spus Covăsnianu.
Din zona politică, deputatul Maricel Popa spune că A8 va avansa, cel mai probabil, mai repede decât centura de la Podu Iloaiei. Chiar și așa, susține el, centura își păstrează rolul. „Eu cred că autostrada A8 se va construi înainte de șoseaua de centură dar, chiar și așa, centura are utilitatea ei. Autostrada este bună pentru transporturi, în principal”, a declarat deputatul Maricel Popa.
Mesajul lui Popa indică o diferență de funcție între cele două investiții. A8 ar prelua transportul mare și tranzitul rapid pe distanțe lungi, în timp ce o variantă locală de ocolire ar putea rezolva traficul de zi cu zi.
Problema majoră: traseul avizat nu ocolește complet orașul
Deși se vorbește despre o „centură”, traseul avizat nu ocolește complet Podu Iloaiei. Iar aici apar cele mai multe critici.
Adrian Covăsnianu spune că proiectul, în forma actuală, riscă să ofere un câștig mic de timp pe relația Pașcani–Iași și să mențină blocajele în punctele care deja creează cozi.
„Pe fluxul Pașcani–Iași timpul câștigat nu e chiar unul fericit. Și aici datorită vitezei de 50 km pe sectorul unde se suprapune cu DJ-ul spre gară, apoi ai girația și ulterior trecerea la nivel”, a explicat Covăsnianu.
El afirmă că modelările de trafic arată un efect negativ al girației, în funcție de soluția tehnică aleasă. „Modelările ne arată că girația aia fragmentează traficul. Foarte important e cum va arăta girația, dacă e girație simplă sau turbogirație cu benzi de preselectie”, a adăugat expertul.
În plus, Covăsnianu spune că traseul problematic era cunoscut de ani buni, iar decizia finală a fost influențată de tensiuni instituționale și politice. „E traseul nefericit la V.O. Podu, se știa din 2022, 2023. Gâlceava politică locală și neînțelegerile între DRDP Iași și CJ Iași au condus către acest traseu nefericit în zona cea mai dureroasă, unde blocajele sunt cel mai frecvente: zona trecerii la nivel cu cale ferată și intersecția cu DJ-ul spre Spinoasa”, a mai spus Covăsnianu. (Andrei DÎSCĂ, Anton FARCAȘ)
CITIȚI ȘI
