Linia Surovikin, denumită după generalul rus care a condus armata Federației Ruse la un moment dat al războiului din Ucraina, a oprit ofensiva armatei ucrainene în vara lui 2023. Ucrainenii sperau că vor „sparge” frontul rusesc până la Marea Azov însă linia de fortificații Surovikin i-a împiedicat. Cele câteva zeci de tancuri germane Leopard, Chalenger britanice nu au reușit să străpungă fortificațiile rusești.
În acest an, ucrainenii au inițiat și ei construcția unor fortificații însă, cel mai probabil, nu vor fi de amploarea celor rusești. Efortul financiar este uriaș, la fel și în ceea ce privește mâna de lucru. Mai ales că armata rusească esfe foarte activă pe cei 1000 de kilometri cât are linia frontului.
În prezent, armata ucraineană dă semne că se apropie de colaps. Țările occidentale au livrat armament în valoare de miliarde de dolari Ucrainei însă producția de obuze nu se compară cu cea a Federației Ruse care a pus economia pe „picior de război”. De asemenea, americanii nu mai vor să ofere armament Ucrainei, deoarece se concentrează pe alți potențiali inamici: să ajute Taiwan împotriva Chinei și a Israelul în războiul cu Iran.
În acest sens, țările europene sunt obligate și trebuie să se „descurce” cu agresorul rusesc. Însă chiar dacă NATO a „înconjurat” Rusia la propriu, prin aderarea Finlandei și Suediei la NATO, dialogul între membri este foarte greoi. Fiecare țară din grupul NATO și Uniunea Europeană vede lucrurile diferit și este dificil să ajungă la un numitor comun pentru a se angaja la un răspuns pe măsură Federației Ruse.
În acest context internațional dificil, România pare că nu „vede” un orizont clar. Politicienii și armata nu au un plan clar de apărare civilă, ca să nu mai spunem că nu are un plan coerent de apărare a țării. În caz de atac rusesc, până să vină armata NATO, românii se gândesc să lase Moldova de izbeliște, pentru a apăra Bucureștiul pe linia Focșani – Nămoloasa – Galați. De asemenea, până atunci, armata nici nu este în stare să apere granițele de dronele rusești. Bașca, de câteva zile, drone neidentificate spionează cea mai mare bază americană de la Kogălniceanu, aproape de Constanța. Acolo se lucrează febril pentru a mări capacitățile ca să cazeze 10.000 de soldați americani.
Subliniem că ultimele luni au adus o avalanșă de avertismente cu privire la un posibil atac rusesc asupra NATO în următoarea perioadă. În mod surprinzător, nu doar Vilnius, Riga și Tallinn, capitale baltice, trag un semnal de alarmă, ci și miniștrii de la Stockholm, Berlin și Londra, care vorbesc cu toții despre o posibilă confruntare în 2-8 ani, scrie Financial Times.
În acest sens, sute de buncăre fortificate vor fi construite ca parte a unei noi linii defensive menite să protejeze statele baltice – și, astfel, întreaga alianță de apărare occidentală – de un atac rusesc. În sud, Lituania deschide peste o duzină de așa-numite parcuri de contramobilitate – unde vor fi depozitate obstacolelor antitanc, sârmă ghimpată și blocuri de beton concepute pentru a încetini înaintarea potențialilor invadatori.
Letonia, împreună cu celelalte două state baltice și Finlanda, a ridicat, de asemenea, garduri la granița cu Rusia și Belarus.
Rusia ar putea încerca provocări de distragere a atenției, dar nu un atac militar complet, existând zeci de posibilități de atacuri hibride, de la sabotaje și asasinate până la incitarea populației locale vorbitoare de limbă rusă. Minoritățile vorbitoare de limbă rusă reprezintă aproximativ un sfert din populația Estoniei și a Letoniei. (Anton FARCAȘ)