Comuna Miroslava ar putea deveni oraș în toată regula. Locuitorii de aici sunt chemați la un sondaj privind trecerea la această unitate teritorială. Funcționarii comunei vor face o consultare publică prin sondaș de opinie în două etape. Prima se va derula în perioada 17 – 24 ianuarie unde vor fi aplicate chestionare față în față la domiciliu, prin echipe de operatori de teren, cu locuitori din toate 13 sate ale comunei. În etapa a doua care se va desfășura între 25 – 28 ianuarie, vor fi disponibile chestionare care vor fi completate online, benevol, de către persoanele interesate să participe la cercetare. Formularul va fi disponibil începând cu 25 ianuari, atât pe website-ul www.primăriamiroslava.ro cât și pe pagina de Facebook a primăriei.
Imediat după postarea anunțului pe facebook, comentariile au început să ”curgă”, din partea locuitorilor. Cea mai mare parte a comentariilor erau împotriva transformării comunei în oraș.
”Comună, bineînțeles. Taxele, impozitele sunt mai mari pentru “oraș” și accesul la/atragerea fondurilor pe rural se face mult mai facil. Vreți taxe și impozite mai mari? Și să fim serioși .. titlu de oraș când Miroslava are asfalt în mare parte doar pe străzile principale? Veniți după o zi de ploaie pe străzile adiacente comunei, nu Valea Adâncă, acolo am văzut că se fac investiții în mare parte, și o să va răspundeți singuri”
” Pe comună nu cumva se atrag fonduri mai ușor?? Pe oraș nu cumva impozitele sunt by default mai mari?? Eu la RCA când aveam 1 mașină rămasă pe iași și 1 pe miroslava , la aia de aici aveam preț mai mic la polița!! Decât să umblu iar să schimb o groază de documente pe la toate instituțiile, mai bine NU. Să rămână comună”
” Pe urban că oraș mic nu prea o să obții punctaj la acele proiecte mari invocate de unii … Și ai exemplu Podu Iloaiei și Tg Frumos! Consider că în mediul rural se pot atrage mai multe fonduri … Plus ce te faci cu celelalte sate adică hai să nu ne raportăm doar la Miroslava și Valea Adâncă! Și iar real Miroslava nu este pregătită să fie oraș … Când o să avem mijloace de transport în comun decente proprii nu „împrumutate” de la CTP Iași când o să avem spital, mai multe grădinițe și școli atunci putem vorbi de oraș.. Hai să nu uităm că încă avem străzi neasfaltate și nu sunt chiar puține …de canalizare și apă chiar nu mai vorbesc … Până una altă chiar primăria trebuia să facă o analiză Swot pentru a se vedea ce avantaje și dezavantaje sunt și care ar fi oportunitățile …”
Miroslava face parte din top cinci localități ale țării după criterii ca numărul de locuitori. Totuși, statistic vorbind, comuna Miroslava are aproximativ 38 de mii de locuitori. În realitate însă, primarul spune că numărul real a depășit 50 de mii. „Cei mai mulți dintre oameni sunt sufocați de apartamentele de bloc și caută un loc unde să se odihnească după muncă. O altă parte lucrează de acasă și astfel e mult mai simplu pentru ei să aleagă să locuiască la casă într-o localitate aproape de oraș și cu un grad de urbanizare mare”, a spus primarul Dan Niță, citat în luna martie de către Ziarul de Iași. Primarul spune că prețurile de achiziție ale caselor și terenurilor, mult mai mici decât în Iași și condițiile decente au contat mult în alegerea Miroslavei ca localitate de domiciliu pentru mulți tineri. După investițiile făcute și creșterea din ultima perioadă, Primăria Miroslava gestionează și un buget generos care o plasează în categoria celor bogate din țară.
Şase comune din judeţul Iaşi ar putea deveni oricând oraşe, numai să îşi dorească autorităţile locale, care ar trebui să iniţieze un referendum, prin care cetăţenii să îşi exprime apoi, la rândul lor dorinţa în acest sens. Judeţul Iaşi are 93 de comune, şi, conform datelor de la ultimul recensământ, Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomeşti şi Belceşti ar putea trece la statutul administrativ de oraş. Potrivit Legii 351/2001, un oraş trebuie să aibă o populaţie de minimum 10.000 de locuitori. În aceeaşi lege se menționează că un municipiu trebuie să aibă 40.000 de locuitori. Ca urmare, municipiul Paşcani, care are acum o populaţie de 30 de mii de locuitori, nu ar mai îndeplini această condiţie. De asemenea, o comună trebuie să aibă cel puţin 1.500 de locuitori. Sunt comune judeţul Iași care au rămas şi cu mai puţin de 1.500 de oameni. Este vorba despre Costeşti, Ipatele, Grozeşti, Roşcani, Drăguşeni şi Cucuteni. Totodată, oraşele Târgu Frumos şi Podu Iloaiei ar putea fi nevoite să facă demersuri pentru retrogradarea statutului administrativ, în condiţiile în care dobândirea statutului urban nu a reuşit să le stopeze scăderea demografică. Populaţia municipiului Paşcani a ajuns la 30.766 de locuitori și ar trebui minim 40.000 pentru municipiu, a oraşului Târgu Frumos la 9.597 de locuitori – minim 10.000 pentru “oraş”, în timp ce Podu Iloaiei numără doar 8.992 de locuitori. (Vlad Mirea)
CITIȚI ȘI