Cu voturile consilierilor PSD, PNL, AUR și CURAJ, Consiliul Local Iași a aprobat la sfârșitul săptămânii trecute, documentația urbanistică a firmei Extensive Network pentru „Campusul FreeYa Mind”, unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare propuse în sudul orașului. Consilierii CURAJ, Iulian Hușanu și Cosette Chichirău, au votat pentru, în timp ce USR-iștii Andrei Popescu și Dragoș Popa s-au opus, invocând lipsa infrastructurii și riscurile pentru trafic. Decizia a fost luată fără ca dezvoltatorul să își asume în scris angajamentul realizării unui drum alternativ pe lângă Spitalul Socola, deși o astfel de promisiune fusese făcută anterior în comisiile de specialitate. În consecință, strada Vișan – o arteră îngustă, cu o singură bandă pe sens și trotuar doar pe o parte – ar urma să preia întregul flux de circulație generat de noul cartier.
Dezvoltatorul Berariu – omul lui Iulian Dascălu
Campusul FreeYa Mind va fi dezvoltat pe 24 de hectare și include construcția a 4300 de apartamente, un campus educațional și centru de cercetare, un centru multifuncțional și o parcare subterană cu 5100 de locuri. Regimul de înălțime va permite ridicarea unor blocuri de până la 16 etaje (2S+P+16), la o înălțime maximă de 57 de metri.
Bolojan anunță concedieri în instituții, Chirica vrea încă 320 de angajați la Primăria Iași
În spatele afaceristului Cristian Berariu, inițiatorul proiectului, surse din mediul imobiliar indică implicarea magnatului Iulian Dascălu, patronul Iulius și Palas Mall și cel mai mare proprietar de terenuri din centrul Iașului. În timpul votului, Berariu era plecat în Statele Unite, la turneul de tenis US Open.
Cosette Chichirău este acuzată de trădare de către fostul său șef de partid
Votul a provocat tensiuni în plan politic. Cosette Chichirău, fost lider al USR Iași și actual consilier CURAJ, a fost atacată de președintele USR Iași, deputatul Ștefan Tanasă:
„Cosette Chichirău a trădat din nou ieșenii. (…) Votul ei pentru proiectul imobiliar din Vișani, cu peste 4000 de apartamente, reprezintă o crimă urbanistică și confirmă că promisiunile electorale ale lui Chichirău nu valorează nimic. (…) Ea și-a vândut din nou electoratul pentru interese politice și alianțe murdare cu Mihai Chirica”, a scris pe Facebook fostul șef de partid, Ștefan Tanasă.
Cu câteva zile înainte de ședința de consiliu local, Chichirău făcuse lobby pe rețelele sociale pentru adoptarea proiectului, punând accent pe componenta de cercetare și educație.
„Astăzi am votat pentru un Plan Urbanistic Zonal de mari dimensiuni în zona Vișan, care prevede construirea unui centru de cercetare de ultimă generație (în parteneriat cu IBM, cu scopul de a aduce la Iași un calculator cuantic), alături de o școală, o creșă și alte funcțiuni publice esențiale. (…) Se pare că acest calculator cuantic va fi al doilea din Europa și va ajunge în Iași în toamna anului 2026. Dacă se respectă calendarul, acest proiect poate repoziționa orașul nostru pe harta cercetării de vârf. Realizarea completă va dura cel puțin 10 ani. Din 2028, cu o nouă administrație, trebuie să tratăm cu maximă seriozitate infrastructura orașului – drumuri, transport public, rețele inteligente – ca să putem susține dezvoltarea care vine”, a transmis consilierul local la momentul respectiv.
Multe semnale de alarmă privind infrastructura
Experții în urbanism atrag un semnal de alarmă privind impactul asupra traficului. În PUZ se recunoaște că „strada Vișan este o stradă cu o bandă pe sens ce generează reducerea vitezei datorită profilului necorespunzător”, iar intersecțiile Poitiers – Trei Fântâni – Vișan – Bucium produc deja blocaje. Totuși, studiul de trafic nu oferă soluții clare pentru aceste vulnerabilități.
Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a publicat o analiză detaliată, ridicând întrebări esențiale:
-care va fi nivelul de serviciu pe strada Vișan după implementarea proiectului?
-de ce lipsesc din studiu intersecțiile din zonă?
-cum vor fi preluate volumele de trafic generate de cele 4300 de apartamente și 5100 de locuri de parcare?
-cum se va respecta timpul de parcurs pe traseul 203 Iași–Vișan?
-cum s-a ajuns la nivel de serviciu „acceptabil” (D) la intersecția DN 24 Family Market, când Șoseaua Bucium e deja a doua cea mai aglomerată arteră din Iași?
-unde este capitolul de prognoză a circulației?
-ce coeficienți de evoluție a traficului au fost folosiți și cum a verificat Comisia de Circulație corectitudinea datelor?
Covăsnianu a atras atenția că, în prezent, viteza medie de deplasare pe strada Vișan este de doar 7,8 km/h în timpul anului școlar, cu timpi de parcurs între 4 și 32 de minute pe o distanță de 2,1 km. „Oare cum vor arăta deplasările cotidiene după implementarea investiției?”, a întrebat acesta.
Propuneri pentru un parteneriat public-privat
În opinia lui Covăsnianu, autoritățile locale ar fi trebuit să impună dezvoltatorului un set de condiții minimale printr-un parteneriat public-privat:
-modernizarea și lărgirea străzii Vișan, cu trotuare pe ambele sensuri și achiziția terenurilor necesare;
-crearea unor alternative de transport, după modelul Mall Moldova, unde dezvoltatorul a construit un drum nou, predat ulterior administrației;
-constituirea unui fond mutual pentru sistematizarea intersecțiilor Bucium și Poitiers–Trei Fântâni;
-achiziționarea de mijloace de transport suplimentare pentru traseele 203, 30, 30B și 46, pentru creșterea frecvenței.
„Fac un apel către autoritățile locale și factorii de decizie ca, în această etapă, să tratați cu atenție, responsabilitate și transparență totală analiza acestei investiții, având în vedere impactul semnificativ asupra mobilității persoanelor din zonă și asupra întregii comunități ieșene din sud”, a transmis Covăsnianu. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
2000 de apartamente pe ruinele Fortus. Proiectul imobiliar, din nou pe masa Primăriei Iași
