Consiliul Local Iași supune la vot documentația urbanistică a firmei Extensive Network pentru Campusul FreeYa Mind, un proiect de dezvoltare mixtă ce se va întinde pe 24 de hectare în Bucium. Investiția prevede ridicarea a 4.300 de apartamente, construcția unui campus educațional și centru de cercetare, amenajarea unui centru multifuncțional, dar și realizarea unei parcări subterane cu 5.100 de locuri. Regimul maxim de înălțime, de 57 de metri, va permite ridicarea unor blocuri de până la 16 etaje (2S+P+16), iar trama stradală interioară ar urma să fie configurată pe profiluri de 10 și 14 metri.
Dezvoltarea este, fără îndoială, una dintre cele mai mari propuneri imobiliare pentru sudul Iașului. Totuși, marea problemă ține de impactul asupra traficului. Strada Vișan, o arteră îngustă, cu o singură bandă pe sens și trotuar doar pe o parte, ar urma să preia tot volumul de circulație generat de noul cartier. Nicio investiție nu este prevăzută pentru modernizarea arterelor adiacente – strada Vișan și Șoseaua Bucium.
Întrebările-cheie și inadvertențele documentației PUZ
Documentația urbanistică și studiile de trafic ridică numeroase semne de întrebare. În PUZ se recunoaște faptul că „strada Vișan este o stradă cu o bandă pe sens ce generează reducerea vitezei datorită profilului necorespunzător”, însă studiul de trafic nu detaliază și nu fundamentează această vulnerabilitate. Tot în documentație se admite că „intersecțiile Poitiers – Trei Fântâni – Vișan – Bucium produc îngreunarea circulației”, dar nu este prevăzută nicio soluție de ameliorare.
VIDEO: Strada care face legătura între satul Vișan și strada Bucium
Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a făcut publică o analiză critică a proiectului. Printre întrebările ridicate se numără:
-care va fi nivelul de serviciu pe strada Vișan după implementarea investiției?;
-de ce lipsește din studiul de trafic prezentarea intersecțiilor din zonă?;
-cum vor fi preluate volumele de trafic generate de cele 4.300 de apartamente și 5.100 de locuri de parcare?;
-cum se va respecta timpul de parcurs al traseului 203 Iași–Vișan după implementare?;
-care va fi durata unei curse de transport public metropolitan pe relația Iași–Vișan?;
-cum se va comporta strada Vișan, de 6 metri lățime, după ce va prelua majoritatea traficului noii investiții?;
-cum s-a ajuns la nivel de serviciu D (acceptabil) la intersecția DN 24 – Family Market, în condițiile în care Șoseaua Bucium este a doua arteră ca aglomerație din Iași, după Nicolina?;
-unde este capitolul de prognoză a circulației din studiul de trafic?;
-care sunt coeficienții de evoluție a traficului pe strada Vișan și capacitatea rețelei după implementare?
-cum a verificat Comisia de Circulație corectitudinea informațiilor din documentație?;
Covăsnianu atrage atenția că viteza medie de deplasare pe strada Vișan este în prezent de 7,8 km/h în timpul anului școlar, cu timpi de parcurs ce variază între 4 și 32 de minute pe doar 2,1 km. „Oare cum vor arăta deplasările cotidiene după implementarea investiției?”, se întreabă acesta.
Propunerile pentru un parteneriat public-privat
În opinia sa, autoritățile locale ar fi trebuit să promoveze și să urmărească interesele comunității prin câteva criterii minimale, precum:
-modernizarea străzii Vișan, cu lărgire, construire de trotuare pe ambele sensuri și achiziție sau schimb de terenuri;
-crearea de alternative de transport în zonă, după modelul Mall Moldova, unde dezvoltatorul a investit într-un drum nou, donat ulterior administrației;
-constituirea unui fond de investiție mutuală pentru sistematizarea intersecțiilor Bucium și Poitiers–Trei Fântâni, zone de congestie majoră;
-achiziționarea de mijloace de transport suplimentare pentru traseele 203, 30, 30B și 46, pentru creșterea frecvenței curselor.
„Fac un apel către autoritățile locale și factorii de decizie ca, în această etapă, să tratați cu atenție, responsabilitate și transparență totală analiza acestei investiții, având în vedere impactul semnificativ asupra mobilității persoanelor din zonă și asupra întregii comunități ieșene din zona de sud”, a transmis Covăsnianu.
De cealaltă parte: argumentele celor care susțin proiectul
Pe de altă parte, o parte dintre consilierii locali consideră că proiectul este o oportunitate unică pentru Iași și s-au pronunțat înainte de ședința de astăzi. Cosette Chichirău a explicat într-o postare publică motivele pentru care a votat în favoarea PUZ-ului.
„Astăzi am votat pentru un Plan Urbanistic Zonal de mari dimensiuni în zona Vișan, care prevede construirea unui centru de cercetare de ultimă generație (în parteneriat cu IBM, cu scopul de a aduce la Iași un calculator cuantic), alături de o școală, o creșă și alte funcțiuni publice esențiale. Proiectul include și dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente.
A fost o decizie grea. Știu bine că zona Bucium este deja sufocată de trafic, iar administrația locală nu a demonstrat nicio capacitate de a planifica sau executa lucrări serioase de infrastructură. Dar tocmai pentru că nu putem conta pe administrația actuală, trebuie să ne gândim strategic la viitorul orașului.
Centrul de cercetare și infrastructura educațională sunt priorități clare. Dar, în lipsa unei finanțări publice reale pentru cercetare și educație, dezvoltatorii privați trebuie să preia o parte din acest efort. Veniturile generate de ansamblul rezidențial vor susține investițiile în inovație și educație. Este o soluție imperfectă, dar necesară în contextul actual.
Am votat pentru că nu vreau ca Iașul să rateze șansa de a deveni un nod de inovație la nivel european. Se pare că acest calculator cuantic va fi al doilea din Europa și va ajunge în Iași în toamna anului 2026. Dacă se respectă calendarul, acest proiect poate repoziționa orașul nostru pe harta cercetării de vârf.
Realizarea completă va dura cel puțin 10 ani. Din 2028, cu o nouă administrație, trebuie să tratăm cu maximă seriozitate infrastructura orașului – drumuri, transport public, rețele inteligente – ca să putem susține dezvoltarea care vine”, a scris consilierul local. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
2000 de apartamente pe ruinele Fortus. Proiectul imobiliar, din nou pe masa Primăriei Iași