Pasajul Alexandru cel Bun se dezintegrează încet. Construit în epoca comunistă, pasajul nu a fost reabilitat niciodată, cel puțin din punct de vedere al pilonilor de rezistență.
Zilele trecute, un sofer care staționa sub pasaj venind dinspre Gară a filmat cu telefonul bucăti mari care cad, desprinse din structura podului.
Cu câțiva ani în urmă, Primăria a inițiat un proiect pentru reabilitarea pasajului Alexandru cel Bun. Au fost completate toate studiile tehnice necesare, iar anul trecut a avut loc o licitație pentru lucrări, în urma căreia a fost selectat constructorul Geiger Transilvania. Cu toate acestea, Primăria nu a semnat încă contractul de lucrări și nu pare să fie o prioritate în viitorul apropiat.
Investiția este evaluată la aproximativ 70 de milioane de lei (fără TVA), iar în trecut reabilitarea pasajului era considerată o urgență. Acum, nu se mai invocă aceeași urgență, iar semnarea contractului a fost amânată. Astfel, chiar dacă toți pașii procedurali au fost urmați pentru desemnarea constructorului, Primăria pare să renunțe, cel puțin temporar, la această investiție.
Primarul exprimă scepticismul față de acest pasaj, nu neapărat din cauza valorii sale considerabile de 100 de milioane de lei, ci mai degrabă pentru că ar aduce încă o restricție în trafic, ceea ce ar putea fi dificil de gestionat. El sugerează că mai degrabă ar trebui finalizate alte lucrări, inclusiv supralărgirea pasajului Cerna, înainte de a continua cu acest proiect.
Primăria ia în considerare o posibilă etapizare a lucrărilor la pasajul ACB, începând cu consolidarea infrastructurii. Potrivit primarului, pasajul ACB nu se află într-o situație critică în acest moment.
Pasajul ACB a fost construit între 1977 și 1980, iar un studiu tehnic din 2019 a indicat necesitatea unor lucrări de reabilitare. Principalele lucrări necesare includ modernizarea carosabilului și a trotuarelor, instalarea unui nou sistem de iluminat cu LED-uri, montarea de noi parapeți de siguranță, modernizarea căii de rulare și consolidarea infrastructurii și a zidurilor de sprijin.
Proiectul de reabilitare a fost inițiat în 2019, estimându-se inițial că lucrările vor costa 38 de milioane de lei, dar valoarea s-a dublat după izbucnirea pandemiei în 2020.