Cobza, instrument tradițional cu rădăcini orientale, format și păstrat ca expresie culturală distinctă în Moldova, a fost inclusă oficial în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO. Decizia a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental UNESCO desfășurate la New Delhi, India. România și Republica Moldova au depus un dosar comun, acceptat în urma evaluării internaționale.
La acest moment a fost prezent și deputatul PSD de Iași Maricel Popa, care a anunțat validarea UNESCO și a descris evenimentul drept unul cu semnificație istorică pentru cultura românească.
„Am fost la New Delhi, unde cobza a primit diploma UNESCO. Este o mare onoare să pot reprezenta în fața lumii această parte profundă a României, un simbol al identității noastre culturale, transmis din generație în generație”, a declarat Maricel Popa.
Recunoașterea UNESCO confirmă valoarea unei tradiții vii, păstrate în special în satele Moldovei. Deși cobza are origini orientale, fiind înrudită cu instrumente precum oud-ul arab sau kopuzul turcic, ea s-a individualizat de-a lungul secolelor în spațiul românesc. În Moldova, cobza a căpătat formă, acordaj și rol propriu în muzica tradițională, devenind parte a identității locale.
Pentru județul Iași, momentul are o încărcătură specială. Comuna Scobinți este unul dintre locurile în care tradiția cobzei este încă vie. Aici lucrează meșterul popular Constantin Curecheriu, unul dintre ultimii artizani care confecționează cobze după tehnici tradiționale, transmise din generație în generație.
Maricel Popa a vizitat atelierul acestuia și a vorbit despre importanța meșterilor populari în păstrarea patrimoniului cultural.
„În atelierul domnului Curecheriu am văzut nu doar un instrument în lucru, ci viața însăși a tradiției. Lemnul prindea formă sub mâinile sale cu o răbdare și o pricepere rar întâlnite. L-am felicitat din toată inima pentru dedicarea sa și pentru felul în care, prin fiecare cobză pe care o modelează, duce mai departe sufletul Moldovei”, a afirmat deputatul PSD de Iași.
Acesta a subliniat că întâlnirea directă cu procesul de creație schimbă perspectiva asupra patrimoniului cultural.
„Să vezi cu propriii ochi cum se naște un instrument care astăzi este recunoscut de UNESCO este o experiență care te responsabilizează. Acești meșteri sunt tezaure vii. Și avem datoria de a-i sprijini”, a adăugat Maricel Popa.
Recunoașterea UNESCO este rezultatul unui demers construit pe cercetare și documentare. Proiectul „Cobza – primele acorduri. Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al muzicii cobzei tradiționale prin educație și promovare”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a stat la baza dosarului depus. Inițiativa a aparținut Ioanei Baskerville, doctor în filologie și cercetător științific gradul II, care a coordonat procesul de documentare și dialogul cu UNESCO.
Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii din România, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. Delegația României la New Delhi a fost condusă de ambasadoarea Simona Mirela Miculescu, alături de specialiști în patrimoniu cultural imaterial.
În documentația acceptată de UNESCO sunt evidențiate nu doar caracteristicile sonore ale cobzei, ci și tehnicile de confecționare, repertoriul specific, rolul instrumentului în viața comunităților și transmiterea cunoștințelor din tată în fiu. Aceste elemente au fost decisive în validarea dosarului.
Deputatul Maricel Popa a declarat că includerea cobzei în patrimoniul UNESCO reprezintă o victorie culturală pentru Iași, pentru Moldova și pentru România.
„În includerea cobzei la UNESCO se regăsesc nu doar sonoritatea ei aparte, ci și măiestria meșterilor, tehnicile transmise din tată în fiu și puterea comunităților de a păstra vie o tradiție ce ne definește ca popor”, a spus acesta.
În final, Maricel Popa a afirmat că validarea UNESCO creează o responsabilitate suplimentară pentru autorități și comunități.
„Voi continua să sprijin tradițiile românești, meșterii populari și proiectele culturale care aduc lumină asupra identității noastre. Cobza a arătat lumii că România are o voce distinctă. Este responsabilitatea noastră să o protejăm și să o transmitem mai departe”, a încheiat deputatul PSD de Iași.
Includerea cobzei în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO oferă comunităților locale din județul Iași vizibilitate și recunoaștere internațională. Este, în același timp, o confirmare că tradițiile păstrate la nivel local pot ajunge pe scena globală atunci când sunt susținute prin muncă, cercetare și continuitate. (Vlad Mirea)
CITIȚI ȘI
