Pentru prima dată în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române, un fost ierarh de rang înalt va ajunge în închisoare în urma unei condamnări penale definitive pentru fapte de abuz sexual. Miercuri, 30 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Corneliu Bârlădeanu, fost episcop al Hușilor, menținând decizia instanței de fond: 8 ani de detenție pentru viol în formă continuată și agresiune sexuală.
Corneliu Bârlădeanu, care și-a păstrat până acum rangul de episcop retras, urmează să fie încarcerat. Alături de el, în același dosar a fost condamnat și fostul arhimandrit al Episcopiei Hușilor, Sebastian Jitaru, care va executa o pedeapsă de 14 ani și 2 luni de închisoare, pedeapsă redusă cu un an față de sentința inițială.
Judecătorii au stabilit că, în perioada în care activau în cadrul Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși, cei doi clerici au comis peste 100 de acte de viol și agresiune sexuală asupra unor elevi. Pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei doi au fost obligați, împreună cu Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic, desemnate părți responsabile civilmente, să achite 170.000 de euro daune morale către cele trei victime, precum și aproape 100.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Investigație jurnalistică, punct de cotitură
Cazul a devenit cunoscut publicului larg în urma unei investigații realizate de jurnaliștii de la platforma independentă „Să fie lumină”, în urmă cu cinci ani. Ancheta jurnalistică a scos la iveală detalii despre presupusele abuzuri sexuale comise de fostul episcop în chiliile episcopiei, inclusiv mărturii ale unor elevi care susțineau că au fost abuzați. Unul dintre elementele-cheie semnalate de presă a fost faptul că o înregistrare video compromițătoare, care ar fi dovedit faptele, nu a fost transmisă inițial organelor de anchetă.
În anul 2017, cazul a căpătat notorietate odată cu scandalul de șantaj în care Corneliu Bârlădeanu a fost victima a trei clerici, între care și Sebastian Jitaru, care l-au amenințat cu publicarea unor înregistrări intime. Acesta a depus plângere la DNA, ceea ce a dus la condamnarea lor pentru șantaj. Inițial, ancheta s-a limitat doar la faptele legate de șantaj, fără a investiga în profunzime natura abuzurilor semnalate. Ulterior, sub presiunea dezvăluirilor din presă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a redeschis urmărirea penală, ceea ce a condus la actuala condamnare definitivă.
Traiectorie fulminantă, final abrupt
Născut în 1966, Corneliu Bârlădeanu (nume laic: Corneliu Onilă) a avut o ascensiune rapidă în ierarhia bisericească. A fost tuns în monahism în 1997, iar în mai puțin de doi ani devenea arhimandrit și vicar administrativ al Episcopiei Hușilor. Între 1993 și 1997 a studiat în Germania, la Facultatea de Teologie Protestantă din cadrul Universității din Marburg, unde a activat și ca asistent universitar. În 2009, la 43 de ani, a fost întronizat episcop, devenind cel mai tânăr ierarh ortodox din România la acea vreme. La ceremonie a participat și președintele de atunci al României, Traian Băsescu.
După izbucnirea scandalului din 2017, Bârlădeanu s-a retras din funcție, fiind găzduit în penitență la Mănăstirea Văratec. În toată această perioadă, el a negat constant acuzațiile, afirmând, prin intermediul avocatului, că imaginile care l-ar incrimina sunt trucate.
Reacția Episcopiei Hușilor
După pronunțarea deciziei definitive, Episcopia Hușilor a transmis un comunicat oficial în care a precizat că nu mai are nicio legătură cu cei doi foști clerici încă din 2017 și că regretă profund suferințele cauzate victimelor. Reprezentanții Episcopiei afirmă că gravitatea faptelor este sporită de pozițiile avute de cei condamnați, „slujitori ai Bisericii, care aveau menirea să fie exemple de moralitate”.
Episcopia își cere iertare „pentru tot răul produs de către aceștia”, exprimând solidaritate față de victime și condamnând cu fermitate orice formă de abuz. Totodată, instituția subliniază că atragerea sa ca parte responsabilă civilmente în procesul de despăgubire nu implică o „culpă morală sau instituțională”, ci reprezintă o măsură legală de protecție a victimelor în fața potențialei insolvabilități a condamnaților.
Episcopia Hușilor a anunțat că va analiza posibilitatea formulării unui recurs în regres împotriva celor doi condamnați, pentru a recupera sumele pe care le va plăti ca urmare a deciziei instanței.
Un precedent fără echivoc
Condamnarea definitivă a unui fost episcop ortodox pentru fapte grave de natură sexuală reprezintă un moment fără precedent în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române. Cazul redeschide discuțiile despre responsabilitatea instituțională, mecanismele de prevenție și transparența în gestionarea abuzurilor din cadrul instituțiilor religioase.
Rămâne de văzut în ce măsură această decizie va produce un efect de reformă sau măcar de introspecție în rândul ierarhiei bisericești, dar și în relația Bisericii cu societatea. Pentru victime, însă, decizia Înaltei Curți reprezintă, cel puțin la nivel simbolic, o recunoaștere a suferinței îndurate. (Vlad Mirea)
CITEȘTE ȘI