Copoul, cartierul cu cea mai mare încărcătură istorică din Iași, intră într-o dezbatere care depășește un simplu proiect imobiliar și ajunge la o întrebare de fond pentru oraș. Este Copoul locul potrivit pentru clădiri noi și înalte sau ar trebui ca dezvoltarea să pornească de la restaurarea caselor vechi, multe dintre ele degradate, dar recuperabile?
Această întrebare revine în prim-plan odată cu proiectul propus de afaceriștii Dan Fiterman și Raluca Fiterman, care vizează construirea unei clădiri cu înălțimea de până la 38 de metri pe Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 4, peste drum de Palatul Oștirii. Proiectul se apropie de votul în Consiliul Local Iași, după ce a parcurs consultarea publică organizată de Primărie.
Dezbaterea publică a avut loc ieri, 2 februarie, la sediul Primăriei Iași. Discuțiile au fost scurte, iar participarea redusă. La întâlnire a fost prezent un singur consilier local, Cozette Chichirău, alături de jurnaliști. În lipsa unor intervenții consistente din partea publicului, proiectul intră acum în faza administrativă finală. Urmează întocmirea raportului de informare și consultare, avizul arhitectului șef și introducerea proiectului pe ordinea de zi a Consiliului Local. Surse din administrație indică faptul că votul ar putea avea loc chiar în luna februarie.
Investiția este propusă într-o zonă cu sensibilitate urbanistică ridicată. Amplasamentul se află în vecinătatea directă a Palatului Oștirii, clădire istorică ce adăpostește o unitate militară activă și se află în administrarea Ministerului Apărării. În același timp, terenul este inclus în perimetrul ansamblului „Centru istoric și Curtea Domnească”, ceea ce atrage reguli speciale privind protecția patrimoniului și impactul vizual al noilor construcții.
Parcela are o suprafață de 1.624 de metri pătrați și este ocupată în prezent de o locuință construită în anul 1937, cu demisol și parter, și de două anexe. Casa are o suprafață construită de 294 de metri pătrați și o suprafață desfășurată de 307 metri pătrați, iar anexele însumează încă 124 de metri pătrați. Toate aceste clădiri sunt propuse pentru demolare, urmând să fie înlocuite de un imobil care ar depăși clar ca volum și înălțime construcțiile existente în zonă.
Clădirea propusă va avea două subsoluri, parter, cinci etaje, mai multe niveluri retrase și un etaj tehnic, regimul de înălțime fiind indicat ca 2S+P+5E+6Er+7Er+Eth. Înălțimea maximă ajunge la 38 de metri, într-o zonă caracterizată în prezent de clădiri joase sau medii, multe dintre ele cu valoare istorică sau arhitecturală.
Pentru a putea construi la această scară, investitorii cer schimbarea încadrării urbanistice a terenului. În prezent, parcela este inclusă în UTR LC, subzona LC 2a, destinată locuințelor cu regim redus de înălțime. Prin planul urbanistic zonal depus la Primăria Iași, se solicită trecerea în UTR 1, echipamente publice de nivel rezidențial, cu indicatori urbanistici mai permisivi, respectiv un procent de ocupare a terenului de până la 40 la sută și un coeficient de utilizare a terenului de 3,00.
Accesul la amplasament se poate face din strada Mihai Costachescu și din bulevardul Carol I, una dintre cele mai circulate artere din Copou, cu trafic intens și linie de tramvai. Documentația menționează și vecinătatea unor monumente istorice clasate, precum Casa Kamner și Cazarma Copou, precum și prezența Monumentului Eroilor Regimentului 15 Infanterie Războieni în fața amplasamentului.
În paralel, în aceeași zi, la Primăria Iași a avut loc consultarea publică pentru un al doilea proiect imobiliar major din Copou. La aproximativ 300 de metri distanță, compania controlată de Iulian Dascălu propune construirea unui imobil cu șase etaje în curtea fostului Institut Francez, în spatele Casei Racoviță, monument istoric de pe bulevardul Carol I.
În acest caz, reacția publică a fost vizibilă. Aproximativ 20 de ieșeni au venit la Primărie pentru a contesta proiectul, iar peste 700 de persoane au semnat o petiție prin care cer oprirea PUZ-ului. Contestatarii susțin că proiectul nu reprezintă o simplă restaurare, ci introduce un volum P+6, cu trei niveluri de subsol, lipit de o clădire de patrimoniu cu fundație superficială, ceea ce ar putea genera riscuri structurale și ar afecta grav scara urbană a zonei.
Cele două proiecte, analizate împreună, ridică o problemă mai largă pentru Copou. Pe de o parte, zona concentrează numeroase case vechi, unele în ruină, altele degradate, dar cu potențial real de restaurare. Pe de altă parte, presiunea investițiilor imobiliare aduce clădiri tot mai înalte, cu volume care schimbă radical profilul cartierului.
În acest context, întrebarea rămâne deschisă și îi privește direct pe ieșeni. Ajută astfel de clădiri înalte la dezvoltarea orașului sau riscă să erodeze tocmai identitatea celui mai cunoscut cartier istoric al Iașului? Este Copoul locul potrivit pentru o nouă verticalizare sau ar trebui ca dezvoltarea să înceapă cu salvarea și integrarea patrimoniului existent? Răspunsul va cântări nu doar la votul din Consiliul Local, ci și în felul în care Iașul va arăta peste ani. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
