La Iași, printre șantierele de blocuri și ansambluri rezidențiale care răsar ca ciupercile după ploaie, construite fără infrastructură rutieră și nici spații verzi, mai apare și câte o veste bună pentru comunitate. Consiliul Local a votat în unanimitate, pe 29 august 2025, transformarea unei părți din pădurea Mănăstirii Cetățuia într-un parc public. Este primul proiect de tip „pădure-parc” din municipiu și se întinde pe aproape 50 de hectare, devenind cel mai mare spațiu verde amenajat pentru locuitorii orașului.
Proiectul a fost posibil prin încheierea unui parteneriat între Primăria Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea Cetățuia, Asociația Silvică Iași, Ocolul Silvic Cetățuia și Asociația Civica. Inițiatoarea proiectului, viceprimarul Roxana Necula, a explicat că parcul va fi amenajat cu „minimum de intruziune”, folosind materiale naturale și ecologice, trasee separate pentru pietoni și bicicliști și iluminat discret.
Până la finalul anului urmează să fie realizat studiul de fezabilitate și proiectarea, iar în 2026 ar trebui să înceapă efectiv lucrările de amenajare.
Amenajarea presupune trasee de drumeție și piste de bicicletă, mobilier urban realizat din lemn sau materiale reciclabile, zone de belvedere și spații de odihnă. Nu vor fi construcții masive sau intervenții agresive asupra pădurii, accentul fiind pus pe păstrarea caracterului natural. Conceptul de „pădure-parc” este utilizat deja în alte orașe europene, unde pădurile din apropierea centrelor urbane sunt transformate în zone de recreere publică, fără a-și pierde identitatea naturală.
Noul parc va purta numele Sfântului Ioan Botezătorul, dată fiind și ziua religioasă în care proiectul a fost aprobat.
Primarul Mihai Chirica a lăudat Mitropolia Moldovei și Bucovinei, proprietara terenului: „Un parc nu înseamnă doar spațiu verde. Înseamnă loc de socializare, de aer curat și de frumusețe urbană, un loc unde familiile și copiii pot petrece timp împreună și unde fiecare ieșean găsește un colț de tihnă”. Inițiatoarea proiectului spune că „vom amenaja pădurea cu minimum de intruziune, doar cu materiale naturale și trasee separate pentru drumeții și bicicliști. De astăzi, această inițiativă are certificat de naștere”, a precizat Roxana Necula.
Un oraș cu deficit de spații verzi
Proiectul vine într-un context în care Iașul este adesea criticat pentru lipsa spațiilor verzi și pentru urbanizarea haotică. În ultimii ani, presiunea imobiliară asupra orașului a crescut, iar în Consiliul Local sunt aprobate frecvent ansambluri rezidențiale masive, fără soluții pentru infrastructură și zone de recreere.
Potrivit datelor oficiale, Iașul se află sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății privind suprafața de spațiu verde per locuitor, ceea ce face ca inițiativa de la Cetățuia să fie una dintre cele mai importante investiții non-imobiliare votate în ultimii ani.
Conceptul de „pădure-parc” presupune transformarea unei zone împădurite într-un spațiu public de agrement, prin intervenții minime. Vegetația naturală este păstrată, dar se amenajează trasee pentru pietoni și bicicliști, iluminat discret, bănci și zone de belvedere. Spre deosebire de un parc clasic, unde spațiul verde este creat artificial, pădurea-parc oferă acces la natură autentică, protejată, dar și adaptată pentru utilizarea zilnică a comunității. Exemple similare există în alte orașe europene: la Viena, „Wienerwald” – pădurea vieneză – este integrată ca zonă de agrement cu trasee marcate; în Berlin, pădurea urbană „Grunewald” este folosită ca spațiu public pentru drumeții și ciclism; iar în România, proiectul „Parcul Est” din Cluj-Napoca își propune o amenajare apropiată, prin transformarea unei zone naturale într-un parc accesibil, dar cu intervenții minime asupra mediului. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
Maraton urbanistic în Consiliul Local Iași: campusul FreeYa Mind aprobat, Fortus și Comat – amânate