Adăposturi civile funcționale există doar pentru o fracțiune infimă din populația orașului. Așadar, în lipsa unui sistem de acces organizat, în caz de pericol real, nu vor conta regulile sau taxele, ci proximitatea, norocul și instinctul, deoarece nimeni nu știe momentul producerii dezastrului. La nivel european, Comisia Europeană a îndemnat toate statele membre să promoveze o cultură a rezilienței civile și să asigure capacități logistice pentru minim 72 de ore de supraviețuire autonomă a populației.
În județul Iași există, conform datelor oficiale ale Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, un total de 181 de adăposturi de protecție civilă. Dintre acestea, doar 29 sunt funcționale, iar 26 se află în municipiul Iași. Restul județului, care include peste 90 de localități, este acoperit parțial, prin câte un adăpost în localitățile Pașcani (2), Podu Iloaiei (2), Holboca, Lețcani, Miroslava, Valea Lupului și Victoria.
La o populație de aproximativ 760.000 de locuitori, capacitatea de adăpostire în caz de conflict, atac aerian sau calamitate acoperă aproximativ 9200 de persoane în tot județul, dintre care 8500 doar în municipiul Iași. Procentual, acest lucru înseamnă că în jur de 1,2% din locuitorii județului ar avea acces la un spațiu protejat în cazul unui scenariu de urgență.
Adăposturile civile sunt amenajate, în mare parte, în subsolurile clădirilor construite înainte de 1990, în special blocuri-turn. În majoritatea cazurilor, acestea nu mai corespund normelor actuale de siguranță, neavând instalații de filtroventilație, sisteme de evacuare de urgență sau acces secundar. În multe dintre ele, locatarii au amenajat boxe, spații de depozitare sau au modificat structura inițială. Spațiile sunt afectate de umiditate, igrasie și lipsa întreținerii. În alte cazuri, ușile de acces sunt încuiate, iar semnalizarea lipsește, fie este neconformă.
Există totuși câteva adăposturi amenajate în clădiri moderne sau instituții publice și private, însă la acestea vor avea acces, după părerea noastră, doar ieșenii cu funcții. De exemplu, adăpostul de protecție civilă de sub sediul ApaVital SA este realizat conform normelor legale și are o capacitate de 50 de persoane, fiind dotat cu instalații speciale de ventilare și uși metalice conforme. Alte adăposturi funcționale sunt identificate în locații precum Aeroportul Iași, Antibiotice SA (care dispune de trei astfel de spații), Moldova Center, parcările subterane de la Palas, căminele studențești din zona Agronomiei, garajul CTP din Tudor Vladimirescu, Palatul de Justiție și clădiri comerciale sau administrative precum Aria Office Center sau Studis.
La nivel local, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași spune că verifică periodic starea acestor spații. În anul 2019, ISU a verificat 106 adăposturi și a actualizat fișele de verificare, inclusiv pentru două puncte de comandă – unul la nivelul municipiului Iași și unul al județului. În anul 2020, datele furnizate de ISU Iași indicau existența a 135 de adăposturi publice cu o capacitate de 12.343 persoane, 46 de adăposturi private (5.979 persoane), 159 de spații care pot fi amenajate ca adăposturi (29.606 persoane) și trei puncte de comandă.
Primăria Iași a decis, printr-o hotărâre adoptată în luna decembrie 2024, reintroducerea taxei de protecție civilă, în baza Legii privind protecția civilă. Această taxă este de 2% din valoarea impozitului pe clădire, dar nu mai puțin de 10 lei anual pentru fiecare contribuabil. Pentru construcțiile noi cu o suprafață mai mică de 600 mp, taxa este de 0,2% din valoarea autorizației de construire. Clădirile mai mari de 600 mp sunt obligate să aibă adăposturi proprii de protecție civilă, fiind astfel exceptate de la plată.
Potrivit primarului Mihai Chirica, banii colectați prin această taxă – estimați la 1,5–1,7 milioane de lei anual – vor fi folosiți exclusiv pentru reabilitarea adăposturilor existente. Edilul a precizat că a fost realizat un audit împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și că Primăria intenționează să preia în grijă aceste spații, în special pe cele situate în subsolurile blocurilor de locuințe.
În prezent, în Iași există trei centre de comandă pentru situații de urgență – două în administrarea Consiliului Județean și unul în administrarea Primăriei. Totodată, în județ există o tabără mobilă pentru sinistrați, cu o capacitate de 201 persoane, și un sistem de alarmare compus din 190 de sirene și două centrale de alarmare pentru municipiul Iași. O altă centrală este în construcție. În ceea ce privește cazarea temporară a populației evacuate, autoritățile au identificat 705 spații, dintre care doar 105 dispun de paturi sau saltele, iar 81 de locații permit prepararea hranei.
La nivel internațional, țări precum Finlanda, Suedia și Germania au dezvoltat sisteme complexe de protecție civilă integrate, susținute de infrastructură modernă și campanii publice de informare. În Finlanda, spre exemplu, există 50.500 de buncăre cu o capacitate de adăpostire de 4,8 milioane de persoane, acoperind peste 85% din populație. În Suedia, autoritățile au distribuit ghiduri detaliate către populație sub titlul „Dacă vine criza sau războiul”, care includ instrucțiuni privind adăpostirea, aprovizionarea cu apă și hrană, gestionarea anxietății și comportamentul în caz de atac aerian sau nuclear. Germania a actualizat, în iunie 2024, directiva-cadru pentru apărare civilă și a emis recomandări naționale privind stocurile de urgență, utilizarea adăposturilor subterane și acțiunile la nivel local.
Statele nordice și baltice au dezvoltat aplicații și platforme online prin care cetățenii pot identifica rapid cel mai apropiat adăpost, precum și pașii de urmat în caz de alarmă.
În România, capacitatea generală de adăpostire este estimată la 3,2% din populație – aproximativ 990.000 de persoane – în adăposturi special construite și alte spații identificate (tuneluri, pasaje, parcări subterane). În lipsa unei strategii naționale coerente, organizarea și întreținerea infrastructurii de protecție civilă revine administrațiilor locale, în condițiile în care majoritatea spațiilor existente nu au fost reabilitate în ultimele decenii.
Accesul în aceste adăposturi se poate face în caz de pericol, de regulă, pe baza cunoașterii prealabile a locației și a proximității față de aceasta. În aceste condiții, în caz de urgență, este improbabil ca un număr semnificativ de persoane să poată ajunge rapid și organizat într-un adăpost civil, chiar și acolo unde acesta există. Și cel mai probabil, accesul în aceste adăposturi se va face prin ”legea pumnului”, deoarece numărul de locuri este limitat. (Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI
Ieșenii cei mai fericiți: coboară din bloc direct în magazinul Kaufland Miroslava VIDEO