Intersecția se află în spatele restaurantului Belaria și este aglomerată zilnic, mai ales în timpul școlii. Strada Vișan este îngustă, fără trotuare iar complexul Freya care va construi blocuri turn, va aglomera extrem de mult zona în viitorul apropiat. În aceste condiții, cuiva i-a venit ideea de a amplasa un semafor în intersecție deoarece șoferii de pe strada Fermei nu au vizibilitate pentru a intra pe Vișan. Citiți mai jos ce spun activiștii civici despre este motivul pentru care nu este oportună amplasarea unui semafor în această intersecție.
Într-un oraș aflat în plină expansiune, presiunea pe infrastructura rutieră devine tot mai vizibilă. Un exemplu elocvent este zona Vișan din municipiul Iași, care, în ultimele două decenii, s-a transformat dintr-o periferie liniștită într-un veritabil cartier-dormitor. Amplasată în proximitatea centrului urban și a nodului intermodal Podu Roș, cu acces relativ facil la școli, servicii publice și spații comerciale, dar și învecinată cu pădurea Bârnova – o zonă recreativă frecventată – această arie a atras un val consistent de dezvoltări imobiliare. Au fost construite ansambluri rezidențiale de mari dimensiuni, unele cu regim de înălțime de până la opt etaje, iar infrastructura urbană a încercat să țină pasul cu cererea: au apărut grădinițe, magazine, farmacii și alte servicii necesare unei comunități în formare.
Traficul explodează, infrastructura rămâne în urmă
Totuși, dezvoltarea accelerată nu a fost însoțită de investiții consistente în infrastructura de mobilitate. Principala arteră de acces, strada Vișan, a devenit tot mai aglomerată. Între anii 2017 și 2022, traficul rutier în zonă a crescut cu peste 56%, iar în orele de vârf, între 6:30 și 8:30 dimineața, se formează frecvent coloane de autovehicule care se întind pe sute de metri. În aceste condiții, intersecția cu strada Fermei a devenit un punct sensibil, iar autoritățile propun acum instalarea unui semafor pentru reglarea circulației.
Intenția, deși aparent bine-intenționată, este privită cu scepticism de către locuitorii din zonă și de către specialiștii în mobilitate urbană. Analiza de teren arată că implementarea unui semafor într-o intersecție aflată pe o rampă, unde fluxul principal de trafic este deja foarte ridicat, ar putea înrăutăți considerabil situația. Strada Vișan, aflată în pantă, este circulată intens nu doar de autoturisme personale, ci și de mijloace de transport în comun, în special autobuzul metropolitan 203, care deservește navetiști și elevi. Oprirea frecventă la semafor, mai ales în sezonul rece, ar putea genera derapaje, accidente ușoare și, nu în ultimul rând, blocaje sistematice în trafic.
Mai mult decât atât, fluxul de vehicule care provin de pe strada Fermei este semnificativ mai mic decât cel de pe Vișan, ceea ce ridică întrebări cu privire la echitatea și eficiența unei astfel de măsuri. Practic, se creează riscul ca întreaga arie periurbană să fie afectată de o decizie aplicată fără un studiu profesionist de trafic. În loc să fluidizeze circulația, semaforul riscă să introducă un ritm artificial de oprire, să blocheze autobuzul 203 în intersecție și să crească nivelul de poluare pentru locuitorii aflați de-a lungul străzii principale.
Vin și alte blocaje: Pasarela Bucium intră în șantier
În plus, contextul local indică și alte riscuri majore. În perioada următoare, vor începe lucrările de modernizare a Pasarelei Bucium, care vor dura cel puțin doi ani. Această intervenție va redirecționa fluxuri suplimentare de trafic spre zona Vișan, ceea ce face și mai importantă menținerea unei fluențe optime pe arterele principale. O măsură precum semaforizarea unei intersecții pe o pantă intens circulată ar putea deveni un factor major de blocaj urban.
Ce propun activiștii civici: soluții simple, dar eficiente
În aceste condiții, Adrian Covăsnianu, un activist civic din Iași, propune măsuri alternative, mai puțin invazive și mai potrivite realității din teren. Pe termen scurt, acesta recomandă montarea unei oglinzi convexe de mari dimensiuni pentru a îmbunătăți vizibilitatea în intersecție, aplicarea consecventă a regulii de circulație alternativă și prezența ocazională a poliției locale pentru ghidarea traficului în orele aglomerate. De asemenea, conducerea preventivă trebuie încurajată prin campanii de informare locale, cu accent pe siguranța în rampă. Pe termen mediu și lung, locuitorii solicită autorităților să crească frecvența autobuzului 203 la intervale de 30 de minute, să realizeze un studiu profesionist de mobilitate durabilă în zonă și să identifice trasee alternative pentru descongestionarea actualelor rute. Nu în ultimul rând, se impune dezvoltarea unui sistem coerent de calmare a traficului, care să includă soluții pentru siguranța pietonilor, dar care să nu afecteze fluența arterelor principale. (Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI