Primarul cere un nou credit de 114 milioane lei. În octombrie, am contractat deja un împrumut de 130 milioane

Xpress
5 Min Read

Primarul Iașului solicită Consiliului Local aprobarea unui nou împrumut, în valoare de 114 milioane de lei. Culmea, proiectul intră la vot după ce, în luna octombrie, aleșii locali au aprobat deja un alt credit, de 130 de milioane de lei. Cele două împrumuturi ridică totalul finanțărilor contractate de municipalitate în ultimii doi ani la peste 450 de milioane de lei.

Creditul de 114 milioane de lei este cerut pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile și a cofinanțărilor aferente unor proiecte majore derulate de Municipiul Iași, finanțate din fonduri nerambursabile. Documentele oficiale arată că bugetul local nu poate susține integral aceste investiții fără apelarea la împrumuturi.

Primul proiect vizează instalarea de noi echipamente de producere a energiei termice în cogenerare la CET I Iași. Investiția este finanțată prin programul „Termoficare” și are o valoare totală de 192,78 milioane de lei. Din această sumă, cheltuielile eligibile se ridică la 140,56 milioane de lei, iar cheltuielile neeligibile, care revin municipalității, ajung la peste 52,21 milioane de lei.

Un al doilea proiect privește conversia CET II Holboca de pe huilă pe gaze naturale, prin instalarea unor grupuri noi de cogenerare, care nu sunt pregătite pentru hidrogen. Valoarea totală a investiției este de 249,26 milioane de lei. Cheltuielile neeligibile suportate de Primăria Iași sunt estimate la 67,42 milioane de lei.

Al treilea proiect inclus în solicitarea de credit este construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri aflați în situații de risc, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea totală a proiectului este de 115,19 milioane de lei, iar cheltuielile neeligibile ajung la 42,01 milioane de lei.

Primăria motivează necesitatea împrumutului prin lipsa resurselor proprii suficiente și prin obligația de a asigura continuitatea serviciilor publice esențiale. Sunt menționate alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, transportul public, salubrizarea, iluminatul public, dar și cheltuielile din educație și sănătate. Documentația invocă prevederile Legii finanțelor publice locale, care permit exceptarea acestor împrumuturi de la plafonul de îndatorare, atunci când sunt legate de proiecte cu finanțare europeană.

Pe 17 octombrie, Consiliul Local Iași a aprobat un alt credit, de 130 de milioane de lei, destinat achiziției de gaze naturale pentru sezonul rece 2025–2026. Atunci, proiectul a fost votat de PNL, PSD și AUR. Era al cincilea împrumut major contractat de municipalitate în ultimii doi ani.

Municipalitatea susținea că împrumutul de 130 de milioane de lei este necesar pentru asigurarea stocurilor de gaze naturale și pentru furnizarea agentului termic către aproximativ 23.000 de apartamente și 2.700 de puncte de consum din oraș. Suma ar urma să fie utilizată exclusiv pentru combustibil și materiale destinate sistemului centralizat de termoficare. Proiectul de hotărâre preciza că acest credit nu va fi inclus în plafonul general de îndatorare, conform Ordonanței nr. 54/2025.

Gradul de îndatorare al municipiului Iași era de 6,86% la 30 septembrie 2025. După contractarea creditului de 130 de milioane de lei, simulările financiare arată că nivelul de îndatorare o să ajungă la peste 17% până în 2027, dacă sunt luate în calcul toate împrumuturile aflate în derulare, inclusiv cele pentru cofinanțarea proiectelor europene. Ar fi cea mai ridicată valoare înregistrată de Iași în ultimii ani.

Documentele mai arată că CET II Holboca, care funcționa pe huilă și păcură, se află în proces de închidere definitivă. În viitor, producția de energie termică va fi asigurată exclusiv de CET I, alimentată cu gaze naturale. Pentru sezonul de iarnă 2025–2026, municipalitatea estimează un necesar de 349.069 MWh de gaze naturale.

Chiar dacă nivelul de îndatorare rămâne sub pragul legal de 30% stabilit de Legea finanțelor publice locale, Iașul depășește deja media marilor municipii. În 2025, gradul de îndatorare este de 7,91% în București, 6,82% în Cluj-Napoca, 8,87% în Timișoara și 2,75% în Constanța. În acest context, ritmul accelerat al împrumuturilor începe să ridice semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a municipalității. (Doru Mihuleac)

CITIȚI ȘI

Iată cum au votat consilierii locali, CREDITUL de 130 milioane lei | Împrumutul va dubla gradul de îndatorare al Iașului

BRD va credita Primăria Iași cu 150 milioane de lei. Iată ce va face primarul cu banii

Share This Article
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *