Deputatul Alexandru Muraru, președinte al filialei PNL Iași, a fost desemnat recent vicepreședinte al Partidului Național Liberal pentru Regiunea Nord-Est, în urma unui vot unanim exprimat de liderii celor șase organizații liberale din Moldova. Numirea vine într-un moment în care conducerea centrală a PNL este dominată de lideri proveniți din alte regiuni ale țării – în special din Ardeal, București și sudul României – iar Moldova riscă, încă o dată, să rămână marginalizată în procesul decizional intern al principalului partid de guvernare. Alexandru Muraru este fratele geamăn a lui Andrei Muraru, ambasadorul României în America.
Funcția obținută de Alexandru Muraru este importantă, credem noi: îi oferă vizibilitate, acces la decizia centrală și, mai ales, o platformă prin care poate susține proiectele strategice ale regiunii Nord-Est. Într-un partid în care Moldova are prea puține voci, Muraru este, cel puțin deocamdată, singurul ieșean cu un loc stabil la masa unde se împart funcțiile, prioritățile și candidaturile.
Cât de mult va valorifica această poziție în beneficiul Iașului și al regiunii va depinde însă de modul în care își va exercita mandatul. Pentru moment, el rămâne un punct de sprijin politic într-un partid în care centrul de greutate este, vizibil, în altă parte.
O funcție nouă, cu greutate politică?
Noua arhitectură a conducerii PNL, validată printr-o rezoluție a Consiliului Național și care urmează să fie oficializată la Congresul partidului din 12 iulie, prevede desemnarea unor vicepreședinți regionali care vor reprezenta interesele fiecărei regiuni istorice în forul executiv al partidului – Biroul Politic Național (BPN). Alegerea se face, în prima etapă, prin consens între președinții filialelor din regiune. Dacă nu există consens, se organizează un vot cu toți membrii delegați din acea zonă.
În cazul Regiunii Nord-Est, formată din județele Iași, Bacău, Botoșani, Suceava, Vaslui și Neamț, consensul pare că a fost total: Alexandru Muraru a fost votat de toți cei șase lideri liberali din Moldova, semn al unui sprijin politic regional consistent.
În mod concret, de la un vicepreședinte regional se așteaptă mai mult decât mesaje mobilizatoare. Alexandru Muraru va avea misiunea dificilă de a promova interesele Iașului și ale Moldovei într-un partid în care deciziile mari se iau, în general, în cercuri restrânse dominate de Cluj, Oradea sau București. Fie că este vorba de alocări pentru proiecte mari – Autostrada A8, Spitalul Regional de Urgență, centurile ocolitoare – sau de susținerea unor candidaturi locale competitive, Muraru va fi evaluat în funcție de ce aduce concret acasă, nu doar de poziția sa în organigramă.
Poziție simbolică sau pârghie reală?
Funcția de vicepreședinte regional nu este una onorifică. Vicepreședinții regionali participă activ la ședințele Biroului Politic Național – organismul care decide asupra candidaturilor, strategiilor electorale, priorităților legislative și poziționărilor publice ale PNL. Prin urmare, Alexandru Muraru ar urma să fie, cel puțin teoretic, vocea Moldovei în conducerea centrală a PNL.
Mai mult decât atât, în contextul în care niciunul dintre cei patru prim-vicepreședinți sau secretarul general al PNL nu provine din Moldova, noul post al deputatului ieșean capătă o greutate aparte. Iată componența viitoarei echipe de conducere:
• Ilie Bolojan (președinte) – Bihor
• Ciprian Ciucu (prim-vicepreședinte) – București
• Alin Tișe (prim-vicepreședinte) – Cluj
• Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) – Giurgiu
• Adrian Veștea (prim-vicepreședinte) – Brașov
• Mircea Abrudean (secretar general) – Cluj
Toți acești lideri provin din zone care au dominat deciziile interne ale PNL în ultimii ani. În acest context, prezența lui Muraru în structura națională ca unic reprezentant al Moldovei devine esențială, mai ales pentru un oraș universitar și administrativ precum Iașul, care are pretenții justificate de a conta pe harta politică a țării.
Declarațiile lui Muraru: între promisiune și presiune
Într-un comunicat transmis presei de filiala PNL Iași, Muraru a subliniat că mandatul său vine „cu o responsabilitate crescută” și că va fi „un liant între interesele regiunii noastre și conducerea centrală a PNL”.
„Voi fi în dialog permanent cu președinții de organizații și colegii mei, iar acest mandat este despre modul în care abordăm nevoile regiunii noastre, marile proiecte și prioritizarea lor, dar mai ales despre a elimina inechitățile decizionale care pot afecta zona Moldovei”, a transmis Alexandru Muraru pe Facebook.
Afirmațiile sale trebuie însă privite în lumina contextului politic dificil în care se află PNL: partidul are doar 14% în Parlament, o poziție fragilă în coaliția de guvernare și se pregătește pentru o perioadă electorală intensă, care va culmina cu alegerile parlamentare și prezidențiale din 2028. În plus, rotația guvernamentală programată pentru 2027 ar putea scoate PNL de la Palatul Victoria, ceea ce va accentua competiția internă pentru influență și resurse. (Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI