Poliția Română evită să explice întârzierea certificatului ORNISS al chestorului Costel Gîtlan și indică spre nivelul local, susținând că evidența acestor documente se gestionează în cadrul IPJ Iași. Certificatul ORNISS al șefului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași, chestorul Costel Gîtlan, a fost eliberat până la urmă, după o lună lungă de așteptare, iar inspectorul-șef nu a mai fost obligat să se pensioneze. Episodul a ținut blocată conducerea Poliției Iași într-o perioadă în care instituția a funcționat cu o schemă incompletă, iar întrebarea principală a rămas: unde s-a împotmolit procedura?
În perioada noiembrie – decembrie 2025, chestorul Costel Gîtlan s-a aflat în concediu prelungit. La comanda inspectoratului a rămas atunci adjunctul Mihai Svalja, în condițiile în care IPJ Iași funcționează de aproape un an fără al doilea adjunct. În mod normal, există doi adjuncți, unul responsabil de ordinea publică și unul de zona judiciară. Astfel, până în ianuarie 2025, IPJ Iași avusese doi adjuncți: Alexandru Spiridon, pe ordinea publică, și Mihai Svalja, pe judiciar. Însă Spiridon s-a pensionat la începutul lui 2025 și s-a angajat ulterior ca șef la Poliția Locală Miroslava. De atunci, adică de un an de zile, inspectoratul a rămas cu o formulă redusă, inspectorul-șef și un singur adjunct, Mihai Svalja. În noiembrie – decembrie, cât chestorul Gîtlan a lipsit, responsabilitatea conducerii a rămas pe umerii unui singur om.
La sfârșitul lunii decembrie, în interiorul poliției ieșene au apărut îngrijorări legate de absența îndelungată a chestorului Gîtlan de la serviciu și de faptul că la comanda instituției rămăsese doar adjunctul Mihai Svalja. În același timp, polițiștii au început să discute despre certificatul ORNISS, documentul care permite accesul la informații clasificate.
În multitudinea de zvonuri, a ieșit în evidență ipoteza că șefului IPJ Iași i-ar întârzia certificatul, iar procedura ar fi legată de Serviciul Intern de Pază și Protecție (SIPI), cunoscut drept „Doi și-un sfert”, structura de protecție internă a Ministerului de Interne. La Iași, SIPI are birourile în sediul IPJ, la etajul doi, chiar deasupra biroului chestorului Gîtlan.
În discuțiile din sistem a apărut și varianta că șeful structurii SIPI de la Iași nu ar fi dorit prelungirea certificatului ORNISS pentru Gîtlan, pe fondul unei cercetări în care ar figura ca suspecți chestorul și Lăcrămioara Mandache, fosta șefă a Resurselor Umane din IPJ Iași, retrasă la pensie. Alți polițiști au spus însă că nu există un conflict între structura locală SIPI și șeful inspectoratului. „Răspunsul la această întrebare poate nu îl știe nici măcar șeful SIPI Iași deoarece fiecare angajat are legătură directă cu Bucureștiul, iar șeful poate fi pe dinafară”, ne-a spus atunci un angajat al poliției, sub protecția anonimatului.
Pentru a clarifica situația, jurnaliștii Ziarului Xpress au cerut explicații de la Poliția Română pe 11 decembrie iar răspunsul l-am primit abia zilele trecute, la o lună de la cererea punctului de vedere.
Astfel, în primul rând, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a arătat că evidența certificatelor de securitate și a autorizațiilor de acces la informațiile clasificate ale personalului IPJ Iași nu este gestionată la nivel central. Ci de la Iași. „Evidența certificatelor de securitate/autorizațiilor de acces la informațiile clasificate ale personalului Inspectoratului de Poliție Județean Iaşi este gestionată de către structura de securitate proprie. O astfel de evidență nu se regăseşte la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române”, au transmis reprezentanții IGPR. Astfel, după părerea noastră, reprezentanții Poliției Române au arătat cu degetul, cel mai probabil, către SIPI Iași.
Redacția a cerut în decembrie de la IGPR mai multe lămuriri, însă reprezentanții instituției ne-au trimis la plimbare la propriu. Am cerut o confirmare a faptului că șeful IPJ Iași a rămas fără certificatul ORNISS, care ar fi motivele, dacă inspectorul-șef se afla în procedură de pensionare și dacă exista o dată oficială a încetării raporturilor de serviciu. Jurnaliștii au solicitat și informații despre desemnarea unui înlocuitor oficial la conducerea IPJ Iași, pe perioada absenței, precum și despre eventuale verificări interne sau informări oficiale privind restricții de acces la informații clasificate.
În răspunsul transmis, IGPR a invocat Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și a precizat că instituțiile au obligația să pună la dispoziție informațiile existente în forma în care sunt deținute, fără să prelucreze datele pentru a răspunde solicitărilor în forma cerută. „Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare stabileşte obligația autorităților/instituțiilor publice de a pune la dispoziție informațiile existente, în materialitatea lor şi nu aceea de a prelucra anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată”, ne-au scris sec cei de la IGPR.
În același răspuns, IGPR a precizat că informații despre echipa managerială a IPJ Iași sunt publicate pe site-ul instituției și ne-a trimis aici să le verificăm. La fel, referitor la procedura de pensionare și la data încetării raporturilor de serviciu ale chestorului, instituția a transmis că acest aspect reprezintă un act unilateral de voință, iar motivele țin exclusiv de persoana polițistului. Totodată, IGPR a arătat că aceste informații sunt date cu caracter personal și sunt exceptate de la liberul acces, potrivit articolului 12 din Legea 544/2001. Cu alte cuvinte, deși chestorul este șef și are o funcție publică, este secretă data intrării acestuia la pensie. (Andrei DÎSCĂ)
CITIȚI ȘI
