Achiziția microbuzelor școlare la suprapreț a tensionat mediul politic ieșean, presa și societatea civilă ieșeană. Șefii Consiliului Județean Iași au venit ieri în fața jurnaliștilor cu explicații despre prețuri. Costel Alexe, președintele CJ Iași, a motivat faptul că Ghidul pentru achizițiile microbuzelor a fost elaborat de către Ministerul Învățământului.
Apoi, discuțiile s-au mutat în mediul online: pe Facebook, vicepreședintele CJ Iași, Marius Dangă, a făcut o postare în care a explicat detalii tehnice ale licitației și a arătat cu degetul spre lipsa de obiectivitate a jurnaliștilor care au scris această investigație. Zeci de comentarii au fost puse la postarea vicelui Dangă, inclusiv din mediul politic, din presă, iar tensiunile au degenerat în insulte. Se conturează faptul că, cel mai probabil, consiliile județene care au cumpărat microbuze electrice au speculat un vid din ghidul solicitanților elaborat de către Ministerul Învățământului.
Marius Dangă este considerat a fi unul dintre cei mai buni juriști în domeniul licitațiilor publice din administrația ieșeană, dar și cel care ar fi condus echipa Consiliului Județean Iași, cea care a pregătit licitația pentru microbuzele ieșene. În urma scandalului privind achizițiile, vicepreședintele CJ Iași s-a simțit dator să ofere niște explicații iar jurnaliștii Ziarului Xpress au ales să publice integral postarea acestuia.
„În subiectul microbuzelor electrice școlare, toată tevatura s-a pornit de la afirmația făcută de jurnalistul Cezar Moraru de la Reporteris că ele ar fi trebuit să coste 100.000 euro. Prețul a fost comparat apoi cu cel la care s-au atribuit licitațiile CJ-urilor și s-au tras concluzii: tun, jaf și altele din acest spectru. Merg unii și spun că în loc să se cumpere la prețul pieței (cel de 100.000 euro dat de publicația Reporteris) s-au achiziționat la prețul ofertat prin licitație (dat de ofertanți). Așadar, întreb: care este prețul pieței? Cum se formează el? Este imaginea dată de cele peste 150 de achiziții din SEAP atribuite din 2024 încoace pentru microbuze electrice de transport persoane una reală sau ce ne spune jurnalistul? Întreb asta pentru că în SEAP veți găsi doar aceste prețuri.
Părerea mea este că suntem în fața unei erori de evaluare a modalității de formare a prețului: cel al întâlnirii cererii cu oferta. Jurnalistul a plecat de la prețul unui microbuz electric de transport marfă, la care a adăugat cam cât crede el că ar costa transformarea lui în transport persoane și… bam: iată prețul. Doar că vorbim de două piețe diferite:
-Piața microbuzelor electrice de transport marfă, care este una incipientă, fără cerere, fapt care duce prețul foarte jos, unde distribuitorii aplică reduceri mari și pot vinde chiar sub prețul de achiziție pentru a stimula testarea lor. (ChatGPT5 mi-a spus că nu a găsit date care să îmi spună dacă și câte astfel de produse s-au vândut în ultimul an în România.)
-Piața microbuzelor electrice de transport persoane, unde cererea este excedentară și oferta limitată. Aici ofertantul este regele. El are un stoc limitat/capacitate de livrare limitată tehnic și cerere imensă stimulată de Green Deal și multitudinea de linii de finanțare pentru achiziții verzi (PNRR de la Ministerul Educației, PNRR pentru primării, Programele Regionale 2021-2027, AFM-ul etc.). Și când spun cerere imensă, vă invit să vedeți anunțurile de atribuire din SEAP de anul trecut și până astăzi… eu am găsit peste 150 de licitații deschise finalizate.
Nu am găsit încă achiziția cu un microbuz electric de peste 16+1 locuri la prețul indicat de jurnaliști. Dar mai caut… Am găsit în schimb (doar ca exemplu): Comuna Saschiz (Mureș) a cumpărat (conform Anunț CN1076518/20-12-2024) cu 2.451.470 lei – 2 microbuze electrice cu 2 stații de încărcare lentă. Municipiul Râmnicu Vâlcea a cumpărat (conform Anunț CN1074327/15-10-2024) cu 18.633.000 lei – 15 microbuze electrice cu stații de încărcare lentă…
Evident că subiectul este apetisant. Mai ales în contextul dificultăților economice prin care trece țara, asemenea achiziții, prezentate așa cum au fost prezentate, nu au cum să nu te înfurie. Mulți actori politici pregătiți să sară unii la gâtul altora și scena e gata de masacru.
De aceea, în noul PJDES pe care îl pregătim pentru 2025-2030, Consiliul Județean Iași va finanța achiziția de microbuze pentru transport școlar cu motor termic. Până când piața nu se liniștește, nu vom cheltui banii județului pe asemenea achiziții”, a scris vicepreședintele CJ Iași.
Comentariile nu au întârziat să apară. Gabriel Gachi, redactorul-șef al site-ului Reporteris, cel care a scris investigația jurnalistică privitoare la prețurile prea mari ale microbuzelor electrice școlare:
„Cercetarea făcută, pe care am analizat-o, este total neserioasă. Suspiciunea este că sunt variante de control pentru adevăratul ofertant. Ați sunat la importatori și nu la firme de carosare, specializate, cu omologări. Ați luat oferta de la un dealer Iveco fără nicio agreere și care vă propune să aducă microbuz diesel, cutie manuală, pe care apoi să le transforme el cu motor electric și cutie automată. Adică să vă construiască o mașină nouă cu 240.000 de euro. E halucinant modul de lucru în acel departament. E noaptea minții. Ați luat trei oferte de la un singur importator (nu am înțeles de ce) și alte două oferte de la un alt dealer. Niciun furnizor real, specializat. Era suficient să luați o firmă de leasing și vă dădea cele mai mici prețuri”.
Răspuns Marius Dangă: „Cercetarea aia neserioasă, cum spui, a fost validată de piață. Cum naiba am fost neserioși 40 de CJ-uri? Era vorba de o piață incipientă. La momentul acela încă vorbeam de criza microcipurilor. În SEAP nu făcuse mai nimeni achiziții de microbuze electrice noi. Primul anunț de atribuire găsit este al Orașului Siret, care a dat, în 2023, pe 4 microbuze electrice 4,5 milioane lei (proiect finanțat prin POR). E ușor să judeci cu informațiile de astăzi”.
Răspuns Gabriel Gachi: „Cum adică jurnalistul a scos din burtă prețul? Sunteți demnitar? Asta e o răfuială între jurnaliști și demnitari? Ce e cu tonul acesta superior? Asta e o atitudine de lider modern? Vă revendicați expert în achiziții publice și caiete de sarcini, puneți mâna pe telefon, cereți oferte de la marile firme de leasing să vă dea prețul final. Vă ia 30 de minute să vă edificați. Sunt 500 de firme de transport persoane în România. Nimeni nu dă 130.000 de euro pe o carosare minimală 16+1. Fiți rezonabil. Dacă ați fi făcut această achiziție la o mare firmă de transport, acum erați dat afară. Această carosare costă 20.000 de euro, nu mai trăiți într-o ficțiune. Nu mai persiflați, nu mai manipulați. Fiți rezonabil, aveți o populație chinuită de probleme, fiți un pic mai responsabil. Noi avem 30 de ani de presă făcută la standarde de maximă obiectivitate, dar nu suntem infailibili. Dar în 30 de ani, presiunea la care am fost supuși ne-a făcut să fim extrem de responsabili. Obiectivitate înseamnă zero sau sută la sută, noi nu lucrăm cu aproximări. Aceasta nu e o răfuială, acesta e un subiect serios, un preț e o chestiune simplă, concretă, nu trăim în desene animate”.
Un alt comentator i-a replicat vicelui Dangă: „Nu e chiar așa cu cererea și oferta! Dacă la CJ se observă că prețul este umflat, trebuia cerută clarificare cu detalierea prețului: cât a fost costul de producție, cât e profitul etc. Și dacă nu se justifica prețul, se relua licitația. Pe de altă parte, știm bine din experiență că la licitațiile publice de sume mari se descurajează ofertanții. Și, odată ce contractul e câștigat, dacă e așa cum scrie presa – de fiul președintei OFL Prahova, apropiată de alt demnitar PNL care deja e cercetat pentru corupție – deja semnele de întrebare încep să se justifice. Dacă totul a fost corect, nu înțeleg de ce nu se vine de la CJ cu documentația de achiziție integrală, public, și cu explicația de ce nu s-au cerut clarificări despre preț, ce firme au participat etc. Până la urmă, dacă ni se cere să strângem cureaua, statul ne datorează măcar această transparență. Voi trebuie să înțelegeți că dacă vreți să punem toți umărul, e cazul să se termine cu fii, fiice, clientela de partid, categorii privilegiate precum magistrații etc. Chiar s-a umplut paharul. Firmele fiilor și fiicelor celor care au funcții politice în partide aflate la guvernare ar trebui să nu aibă voie să participe la licitații deloc. Dar să vii și cu prețuri duble, cu nonșalanță, în toată țara, pe motiv de cerere și ofertă, e cam nepotrivit în contextul de acum. Păi tot despre cerere și ofertă vor discuta și profesorii când vă vor bloca anul școlar. Să vedem acolo de unde dați să acoperiți cererea…”.
Răspuns Marius Dangă: „Nu există în lege solicitarea de clarificări la preț presupus mare, pentru că pur și simplu el era sub cel estimat. Ți-am mai spus: când spui «preț dublu» trebuie să îmi arăți o achiziție la prețul spus de tine. Altfel e doar o presupunere. Documentația de achiziție este publică, au văzut-o toți cei interesați și o vor mai vedea și alții.”
Un alt comentator: „De ce a fost nevoie de o limitare în CS doar la o anumită măsură și nu a fost posibilă cerința ce permitea ca ofertele pentru furnizarea microbuzelor să fie între anumite dimensiuni? Cum puteți argumenta că o cerință tehnică strictă crea un dezavantaj pentru beneficiar? Mai mult, dacă erau specificate cerințe minime și maxime, mai ales pe gabarit (nu condiționate de un minim sau maxim), ofertele ar fi fost diversificate și poate avantajoase economic. Și nu cred că a fost «incompetență» în redactarea CS-ului”.
Răspuns Marius Dangă: „Am preluat recomandarea trecută în Ghid de finanțator. Și cum la licitație NIMENI (deși au fost peste 50 de alte solicitări) nu ne-a cerut modificarea acestei caracteristici, nu a fost evaluată ca restrictivă. Afirmația jurnaliștilor că s-au eliminat ofertanții pe acest motiv este pur și simplu FALSĂ și îmi susțin ceea ce spun cu documentele licitației. Din păcate, jurnaliștii nu trebuie să demonstreze ceea ce scriu”.
Același comentator: „Marius Sorin Dangă, ziaristul nu este specialist, sunt de acord cu dvs. În ghid, așa cum ați spus, a fost «recomandare», nu cerință obligatorie, dar un specialist cu minimă experiență în achiziții se «prinde» și relaxează cerința. Corect? Știți de înțeles: ghid cu «dedicație», nu contează unde a fost elaborat, iar toți, de sus până jos, au respectat cu «sfințenie». O singură firmă – 60% din contracte? Apoi, nu credeți totuși că sunt diferențe mari de prețuri pentru același microbuz cu furnizare în perioade mici? Cum explicați și asta? Vă rog să nu săriți nicio întrebare.”
Un alt comentator: „Nu mai are rost să căutați scuze. Este cel mai mare tun dat de PNL în istoria României! Un microbuz electric cu 18 locuri se poate cumpăra cu maximum 65.000 de euro. Rețeta este aceeași: în timp ce premierul Boc tăia pensiile bătrânilor și salariile oamenilor, banii strânși erau furați de Elena Udrea. Astăzi, Bolojan îngenunchează România, distruge economia, oprește autostrăzile, iar «economiile» făcute sunt, de fapt, bani furați de PNL prin achiziții fantomă sau la prețuri de cinci ori mai mari.”
Răspuns Eduard Boz (PNL), consilier local Iași: „Dacă aveți dvs. la 65.000, vă cumpăr eu 10 bucăți. Ba chiar vă ofer 70.000 ca să aveți și profit”.
Răspuns comentator: „Pentru că vrei să pari isteț și nu este cazul. Poate ar trebui să te gândești sau să explici oamenilor cum de sunt diferențele astea la nivel național în perioade de furnizare scurte. Vezi prețuri mai mici, dar și mai mari decât cele cumpărate la Iași. Dacă îți place argumentația, dacă ești postac de serviciu politic, te înțeleg! Lasă-ți autosuficiența asta, aroganța fără substanță, pentru că de-aia ajung «semionii» la acele scoruri electorale. Treziți-vă!”
Microbuze școlare electrice la suprapreț în Iași: cu banii dați pe 26 de vehicule s-ar fi putut cumpăra 35 la prețul din Brașov
Iașul a plătit printre cele mai mari prețuri din țară pentru microbuzele școlare electrice finanțate prin PNRR. Potrivit datelor analizate pe baza informațiilor din SEAP și a estimărilor din Ghidul solicitantului, Consiliul Județean Iași a achiziționat 26 de microbuze la un preț de 202.800 euro fără TVA pentru fiecare, ceea ce înseamnă o cheltuială totală de 5,27 milioane euro.
Comparația cu alte județe scoate la iveală diferențe uriașe. La Brașov, același model de microbuz electric, cu aceleași dotări, a fost achiziționat cu aproximativ 150.000 euro/unitate. La acest preț, cu bugetul de la Iași s-ar fi putut cumpăra aproximativ 35 de microbuze, adică cu peste 9 vehicule mai multe decât s-au livrat efectiv.
În Ghidul solicitantului din 2023, Comisia Europeană estima costul mediu al unui microbuz la 78.125 euro, ceea ce ar fi permis achiziția a 80 de unități pentru fiecare județ, dintr-un buget de puțin peste 6 milioane de euro. În realitate, prețurile au ajuns și la peste 260.000 euro pe unitate (cazul județului Olt), iar numărul vehiculelor livrate a scăzut la jumătate față de planul inițial.
Furnizorul principal, firma Aveuro Internațional din Prahova, controlată de Vlad Papuc, fiul unui lider PNL local, a câștigat peste jumătate din contractele la nivel național – peste 35 de achiziții în valoare de circa 135 milioane de euro.
Întrebat despre preț, președintele CJ Iași, Costel Alexe, susține că instituția pe care o conduce a respectat procedurile și că „Ghidul a fost făcut de către Ministerul Educației, el a avut viziunea în acest caz”. Alexe mai afirmă că la licitația din Iași s-au înscris patru firme, una fiind declarată câștigătoare fără contestații, și că ar trebui permisă achiziția și de microbuze diesel, „având în vedere că există în județ vehicule școlare cu peste un milion de kilometri la bord”.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va trimite Corpul de Control pentru a verifica achizițiile și, dacă vor fi găsite nereguli, va solicita sesizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
Șoseaua Bârnova, pentru care ieșenii au protestat ani întregi, este distrusă de Apavital (VIDEO)
Călin Georgescu, însoțit de interlopi din Iași în vizita de imagine de la Broșteni, Suceava