Un nou proiect imobiliar din Iași intră în dezbatere publică și ridică semne de întrebare privind protejarea uneia dintre cele mai valoroase zone verzi din municipiu. Este vorba despre o propunere privind construirea unui ansamblu rezidențial și a unui centru multifuncțional în imediata vecinătate a Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” și a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”.
VIDEO: Suprafața de tefen se află intre Rediu și Grădina Botanică
Documentația, elaborată de AXA Atelier de Arhitectură – arh. Dragoș Ciolacu, a fost depusă la Primăria Iași în septembrie 2025 și se află acum în procedură de consultare publică. Două hectare de construcții, la limita celei mai verzi zone din Iași
Proiectul are denumirea „Construire locuințe individuale, colective mici, spații de cercetare și învățământ, spații comerciale și servicii, împrejmuire și utilități”.
Suprafața studiată este de 20.000 metri pătrați, compusă din patru parcele alipite, situate în zona Viticultori – Eudoxiu Hurmuzaki.
Beneficiarul intenționează să ridice un ansamblu de locuințe cuplate și blocuri cu regim mic de înălțime (demisol + parter + două etaje), un centru multifuncțional cu funcțiuni de cercetare și educație, spații comerciale și zone verzi private.
Proiectul încearcă să aducă „funcțiuni mixte” într-o zonă care, potrivit Planului Urbanistic General, are destinație de campus universitar și pol de cercetare. În practică, terenul se află la câteva zeci de metri de limitele Grădinii Botanice și în apropierea lacului Rediu, două dintre cele mai importante repere naturale și științifice ale Iașului.
Zona protejată s-ar transforma într-un șantier
Grădina Botanică „Anastasie Fătu” este nu doar un parc public, ci un obiectiv cu rol ecologic, educațional și de cercetare științifică. Are o suprafață de peste 100 de hectare și adăpostește colecții botanice rare, fiind clasificată drept arie cu valoare peisageră și științifică ridicată.
PUZ-ul recunoaște vecinătatea directă cu Grădina Botanică, dar nu include măsuri clare de protecție ambientală sau vizuală.
În document se menționează doar că „amplasamentul beneficiază de un potențial turistic indirect, determinat de vecinătatea Grădinii Botanice și a Lacului Rediu”, fără a se impune restricții privind înălțimea construcțiilor, cromatica sau volumul acestora.
Dezvoltarea propusă ar fi incompatibilă cu statutul zonei, care, potrivit PUG-ului, face parte dintr-un areal de protecție ecologică și cercetare universitară, nu dintr-o zonă de locuire intensă.
Infrastructură rutieră precară: drumuri de 3 metri lățime și fără trotuare
Un alt aspect critic ține de accesibilitate. Conform documentației, principala cale de acces este strada Eudoxiu Hurmuzaki, un drum îngust, cu lățime între 3 și 5 metri, fără trotuare, rigole sau sistem de iluminatAceasta se leagă de Aleea Mihail Sadoveanu și, teoretic, de strada Păcurari, prin arterele Ion Nistor și Iancu Flondor, ambele neasfaltate și improprii traficului intens.
Chiar arhitecții recunosc în raport:„Profilul străzilor, lipsa trotuarelor și a pistei de biciclete determină dificultăți în circulația simultană a pietonilor, bicicliștilor și autovehiculelor”, au mențiinat proiectanții.
Cu toate acestea, se propun zeci de locuințe și un centru multifuncțional fără un plan etapizat pentru modernizarea rețelei rutiere.
Într-o zonă deja presată de traficul din Păcurari și Copou, o astfel de dezvoltare ar putea agrava blocajele și poluarea, exact lângă o zonă de protecție naturală.
PUZ-ul recunoaște că nu respectă actualul Plan Urbanistic General
Documentația precizează negru pe alb că „dezvoltarea zonei contravine reglementărilor trasate prin PUG-ul întocmit în urmă cu 19 ani”.
Singura justificare oferită este că noul PUG, aflat încă în avizare, ar permite acest tip de dezvoltare mixtă. Cu alte cuvinte, proiectul se bazează pe reguli urbanistice care încă nu există oficial, ceea ce ridică probleme de legalitate și oportunitate.
Un astfel de precedent ar permite și altor investitori să invoce planuri viitoare pentru a obține derogări urbanistice în zone protejate.
Lipsă de garanții pentru infrastructură și spații publice
PUZ-ul promite spații verzi și locuri de joacă, însă doar în interiorul ansamblului, fără a crea spații publice deschise comunității.
Modernizarea drumurilor și racordarea la utilități sunt formulate doar carecomandări”, nu ca obligații ferme.
Terenul dispune de acces la rețelele de apă, gaz și electricitate, dar capacitatea acestora nu este demonstrată.
Astfel, există riscul ca lucrările de extindere a infrastructurii să fie suportate ulterior de municipalitate, din bani publici, în beneficiul unei investiții private.
Un proiect care pune presiune pe una dintre cele mai valoroase zone naturale ale Iașului
Zona Grădinii Botanice și a Universității de Științele Vieții este considerată un pol de echilibru ecologic al Iașului.
Pe lângă valoarea științifică, zona are un rol climatic esențial, oferind o barieră verdeîntre orașul construit și versanții Rediu.
Orice intervenție masivă în perimetrul Viticultori – Hurmuzaki riscă să fragmenteze spațiul natural și să afecteze ecosistemele vegetale, deja presate de urbanizarea agresivă a Copoului.
De altfel, chiar arhitecții proiectului admit că terenul se află „într-o zonă de tranziție între terenuri agricole și zone urbane consolidate”. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
