Va reuși Iașul să se conecteze la autostrăzile vestului și să își asigure un rol strategic în cazul unei crize militare cu Rusia? Întrebarea revine în actualitate pe fondul unui studiu recent despre „Poarta Focșanilor” și a programului european SAFE, prin care România ar putea finanța infrastructura cu dublu rol: civil și militar.
Un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA) din 2021 arăta că, în scenariul unei armate române fără echipamente moderne și fără sprijin rapid din partea NATO, forțele armate ale României ar fi învinse „încă din prima zi” a unui conflict. Documentul atrăgea atenția asupra infrastructurii „inadecvate” – drumuri înguste, poduri fragile, tuneluri care nu permit trecerea blindatelor – toate afectând mobilitatea militară. „România are nevoie de îmbunătățiri majore ale infrastructurii aeriene, rutiere, fluviale și feroviare”, se preciza în raport.
Între timp, greu, dar proiectele de infrastructură din Moldova au început să prindă contur. Autostrada A7 este deja funcțională de la Ploiești la Focșani, iar restul tronsoanelor spre Pașcani ar urma să fie finalizate până în 2026. În paralel, România a transmis Bruxellesului intenția de a finanța A7 până la Siret și Autostrada A8 din fondurile SAFE.
A7 și A8, piese cheie în mobilitatea militară
Față de anii 2019 și 2021, Moldova a cunoscut câteva progrese. Autostrada „Moldovei” A7 este deja parțial deschisă: de la Ploiești (A3) până la Focșani se circulă pe toată distanța, cu două excepții care ar trebui să fie finalizate până la sfârșitul acestui an. Spre nord, tronsoanele Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani au termen 2025–2026.
Mai important, România a transmis Bruxellesului că dorește finanțarea prin programul SAFE a tronsoanelor Pașcani–Siret și a Autostrăzii Unirii (A8), în special pe segmentul moldovean. SAFE este noul instrument financiar al Uniunii Europene dedicat mobilității militare și securității infrastructurii strategice.
Premierul Ilie Bolojan a confirmat că România beneficiază de o alocare de 16,6 miliarde de euro, din care 12,5 miliarde pentru apărare și 4 miliarde pentru infrastructură. „Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostradă dinspre Moldova. E vorba de tronsonul Pașcani–Suceava–Siret și tronsonul Pașcani–Iași–Ungheni, evaluate la peste 3 miliarde de euro și care reprezintă cea mai mare parte a acestei propuneri”, a declarat șeful Guvernului, citat de site-ul Bursa.
În paralel, pe zona feroviară, magistrala 500 (București–Suceava) se menține într-o stare bună, iar pe magistrala 600 (Iași–Tecuci) se lucrează la ridicarea restricțiilor de viteză pe 41 de kilometri, lucrări ce ar putea fi finalizate în 2026, potrivit HotNews. Totuși, lipsa electrificării și dublării complete a liniei menține regiunea într-o zonă de vulnerabilitate logistică.
„Infrastructura rămâne cea mai mare vulnerabilitate”
Un articol din HotNews a readus în discuție problema Porții Focșanilor, coridorul dintre Carpați și Dunăre considerat de strategii NATO un punct sensibil. Lipsa infrastructurii mari de transport, întârzierile la Drumul expres Focșani–Bârlad–Albița și incertitudinile legate de finanțarea A8 completează tabloul unei Moldove aflate într-o poziție fragilă.
Fostul secretar de stat Adrian Covăsnianu atrage atenția că fără un angajament ferm al statului român, investițiile riscă să rămână doar pe hârtie: „Indiferent de forța și diversitatea elementelor de descurajare militară, infrastructura rămâne cea mai mare vulnerabilitate. Autostrada Unirii (A8 Ungheni–Iași–Tg. Mureș) trebuie declarată obiectiv de securitate națională și inclusă în Strategia Națională de Apărare. Moldova are nevoie de o integrare reală în scutul investițional și defensiv al României și NATO”, este de părere acesta, într-o postare pe Facebook.
Covăsnianu propune măsuri concrete: declararea Moldovei ca zonă de interes strategic în CSAT, atragerea de fonduri europene și NATO, menținerea A8 în lista proiectelor prioritare din viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 și alocarea de resurse bugetare multianuale pentru perioada 2025–2028, în special pentru tronsonul Ungheni–Iași–Tg. Neamț. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
Un ieșean a renunțat la străinătate pentru Armata Română. Iată ce poveste de viață are FOTO
Armata recrutează soldați la Iași. Iată ce condiții trebuie să respecți și ce salariu poți avea
