Tensiunile dintre Consiliul Județean Iași și organizațiile neguvernamentale locale ating un nou prag, în urma unui conflict iscat din atribuirea fondurilor nerambursabile acordate conform Legii 350/2005. Mai multe ONG-uri acuză că, deși proiectele lor au fost declarate eligibile în urma contestațiilor, nu li s-au semnat contractele de finanțare, fără explicații oficiale din partea instituției. În urma „economiei” făcute cu ONG-urile, CJ Iași a mai rămas cu 6 milioane de lei
Totul a pornit de la concursul de proiecte organizat luna trecută de Consiliul Județean (CJ) Iași, în urma căruia o parte dintre dosarele depuse de asociații au fost respinse de către comisia de selecție. Aceasta a fost formată din consilieri județeni și funcționari publici din cadrul instituției, de la departamentul de proiecte și relații cu societatea civilă.
Contestații admise de către consilieri județeni, dar refuzate la finanțare de către funcționari
Reprezentanții ONG-urilor respinse au avut posibilitatea de a depune contestații, în total fiind înregistrate peste 10 astfel de solicitări. Comisia de contestații — compusă, din nou, din consilieri județeni și funcționari publici — a admis patru dintre aceste proiecte.
Ulterior, prin Hotărârea CJ nr. 310/2025, Consiliul Județean a aprobat finanțarea unui număr total de 25 de proiecte, printre care se regăseau și cele patru contestații admise. Cu toate acestea, scandalul a izbucnit în momentul în care reprezentanții acestor patru ONG-uri nu au fost chemați să semneze contractele de finanțare, deși banii au fost oficial alocați prin hotărâre de CJ.
„Toată cheia și lăcata din această situație este o femeie, consilier la departamentul Parteneriate și Relația cu Societatea Civilă. Aceasta taie și spânzură: ea este pusă în aceste comisii, iar consilierii județeni trebuie să voteze proiectele care îi plac sau îi convin ei. Anul acesta a făcut la fel, s-a întâmplat și în ceilalți ani”, a declarat, sub protecția anonimatului, reprezentantul uneia dintre asociațiile afectate.
Acesta susține că mai multe ONG-uri cu experiență au renunțat, în trecut, să mai depună proiecte la CJ Iași din cauza comportamentului lipsit de transparență al unor funcționari din departamentele relevante.
„În epoca digitalizării, acești funcționari solicită mormane de justificări în cadrul proiectelor, lucruri imposibil de livrat în unele cazuri. Nu e vorba doar de birocrație, ci de abuzuri de putere și lipsă de profesionalism”, a mai spus sursa.
Blocaj instituțional: funcționarii nu semnează, șefii nu intervin
Situația pare cu atât mai absurdă cu cât, deși hotărârea de Consiliu este clară, funcționarii publici refuză să semneze contractele de finanțare pentru cele patru ONG-uri.
„Funcționarul de la CJ nu vrea pur și simplu să semneze cele patru proiecte, iar șefii lor nu pot face nimic. Femeia consideră că proiectele nu sunt bune, în ciuda deciziilor luate de consilierii județeni. Am fost la ea să semnez contractul, iar ea a spus că nu există așa ceva. Este o contradicție flagrantă față de hotărârea oficială și ne-a creat un prejudiciu real”, a declarat un alt reprezentant al unei asociații afectate.
Precedente și nemulțumiri vechi
Potrivit mai multor surse din sectorul ONG din Iași, problemele din acest an nu sunt izolate. În urmă cu patru ani, un grup semnificativ de organizații s-a revoltat în fața condițiilor considerate imposibil de îndeplinit impuse de funcționarii CJ Iași.
Acuzațiile vizau atunci aceiași angajați din departamentul Parteneriate și Relația cu Societatea Civilă, dar și funcționari din Direcția Economică, unii foști polițiști pensionați care s-au ”aciuat” la departamentul de audit al instituției ieșene.
„Există suspiciuni rezonabile că procesul este viciat nu doar de incompetență administrativă, ci și de influențe personale sau preferințe arbitrare. Faptul că un funcționar poate bloca implementarea unei hotărâri oficiale este grav”, a mai declarat un reprezentant al unui ONG.
Reprezentanții ONG-urilor au înaintat cereri de clarificare către instituție. Potrivit legislației, Legea 350/2005 reglementează regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetele locale către entități nonprofit pentru activități de interes general, iar orice blocaj birocratic în punerea în aplicare a unei hotărâri de Consiliu poate fi considerat un abuz administrativ. (Vlad Mirea)
CITIȚI ȘI