Când intri la Mall Moldova, îi observi imediat: muncitorii din restaurante, curățenie sau mentenanță. Ei au venit din Asia sau Africa. E un nou trend pe piața muncii din Iași. De aici și întrebarea firească – câți străini lucrează ilegal în oraș? Și câți dintre cei 10.000 de străini din Iași lucrează la negru? Doar 5000 sunt înregistrați ca muncitori. Un reportaj despre schimbarea pe care o vezi cu ochiul liber.
Odată cu deschiderea recentă a Mall Moldova, ieșenii au remarcat un fapt care reflectă o tendință tot mai vizibilă în oraș: prezența masivă a muncitorilor străini, în special asiatici și africani, în activitățile cotidiene ale construcției și funcționării marelui proiect comercial.
De la restaurante și servicii de curățenie, până la mentenanță și delivery, muncitorii de origine asiatici par să fi devenit parte integrantă a peisajului economic local.
La Mall Moldova, asiaticii și africanii lucrează în fața tuturor
Zecile de mii de ieșeni care au trecut în ultimele săptămâni pragul noului Mall Moldova au observat ușor acest fenomen. În zona de food court, de exemplu, la restaurantul Mesopotamia, pot fi văzuți trei angajați asiatici care servesc clienții la tejghea.
La standul American Asian Taste, două femei asiatice, dintre care una vânzătoare, lucrează într-un ritm constant.
Și firma de curățenie folosește muncitori de origine africană și sunt lesne de observat. Un altul, cu trăsături specifice subcontinentului indian, pare a fi din Bangladesh.
Jurnaliștii Xpress au observat chiar un detaliu comportamental: mulți dintre muncitorii străini par să evite aparatul foto sau telefonul. Când observă că sunt priviți sau fotografiați, unii lasă privirea în jos – un gest interpretabil ca reflex cultural, fie ca reacție învățată.
Cifrele oficiale și realitatea de pe teren
Potrivit datelor oficiale, în județul Iași lucrează aproximativ 5.000 de muncitori străini înregistrați legal, în timp ce numărul total al străinilor stabiliți aici se apropie de 10.000. Cei mai mulți lucrători inregistrați, nu cei ilegali, provin din Republica Moldova, Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Maroc, Turcia. Iar numărul este în continuă creștere. Dacă în 2020 erau doar 480 de străini stabiliți legal în județ, astăzi vorbim de o creștere de peste 20 de ori.
Totuși, aceste cifre acoperă doar o parte a realității. Autoritățile de imigrare se confruntă cu tot mai multe cazuri de muncă la negru.
Patru nepalezi prinși la Palas: livrau mâncare ieșenilor deși trebuiau să lucreze în construcții, la Suceava
Zilele trecute, la food-court-ul din Palas au fost prinși patru nepalezi care făceau ilegal delivery. Acestia erau veniți la muncă în construcții în Suceava, au fugit de acolo și au venit la Iași unde și-au cumpărat motoscutere și echipament și au început să facă livrezi mâncare la domiciliu. Si asta, fără să cunoască o boabă limba română.
De fapt, în acest an, 25 de muncitori din Nepal au fost depistați muncind ilegal în Iași și au fost trimiși acasă.
Alte cazuri semnalate neoficial vizează angajați care, după ce lucrează o perioadă în România, părăsesc angajatorul fără preaviz și pleacă în vestul Europei, cel mai adesea în Germania sau Austria.
„Mi-a fugit unul în Germania fără să mă anunțe, pur și simplu a dispărut și mi-am făcut griji că s-a întâmplat ceva. Dar sunt și mulți care sunt serioși, muncesc mult și nu cer bani mulți. Eu o să mai aduc. Am în spălătorie doi băieți din Sri Lanka și sunt foarte harnici. I-am premiat cu bonusuri”, ne-a spus patronul unei firme ieșene de curățenie auto.
De ce aduc patronii muncitori străini?
Explicația este simplă: angajatorii locali se confruntă cu lipsa forței de muncă autohtone, pe fondul migrației masive. În fiecare an, aproximativ 5.000 de persoane pleacă definitiv din Iași, stabilindu-se în Occident. În același timp, în județ sunt înregistrate circa 8.000 de persoane cu vârstă activă care beneficiază de ajutor social, dar care nu se angajează.
Astfel, patronii caută soluții. Muncitorii străini, în special cei din Asia și Africa, sunt percepuți ca fiind mai disciplinați, disponibili pentru munci dificile, dar și mai ieftini în termeni salariali, comparativ cu forța de muncă locală.
Câți asiatici lucrează ilegal în Iași?
Este întrebarea la care autoritățile evită să ofere un răspuns clar. Oficial, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă și ale Poliției de Imigrări scot la iveală doar o mică parte din fenomen. Estimările neoficiale, oferite de surse din domeniul resurselor umane, indică faptul că cel puțin câteva sute de asiatici lucrează în Iași fără forme legale – fie prin depășirea duratei vizelor de muncă, fie prin „migrație secundară” către alte țări.
Fenomenul este cunoscut: un muncitor străin acceptă un loc de muncă în România, este adus aici cu contract temporar, dar, după câteva săptămâni sau luni, părăsește angajatorul și dispare. Uneori, destinația finală este Europa de Vest, alteori, muncitorii ajung în zona gri a economiei informale din marile orașe românești.
Într-un oraș universitar și economic în expansiune, precum Iașul, importul de forță de muncă străină pare inevitabil. Deschiderea mallurilor, a lanțurilor fast-food, dezvoltările imobiliare și nevoia constantă de personal în servicii și industrie ușoară vor accentua fenomenul.
Dar acest proces trebuie gestionat. Fără o politică clară privind integrarea, controlul legalității muncii și protecția muncitorilor, Iașul riscă să devină un pol al muncii precare și al exploatării la marginea legii. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
Ieșenii vor zbura la Dubai cu avionul care a speriat o lume întreagă: Boeing 737 MAX
Palatul Culturii, decor în afacerea Palas. Parcarea din fața monumentului, plină și profitabilă