Oficiali de rang înalt din România și Republica Moldova vor marca, cu fast, începerea lucrărilor la podul rutier cu patru benzi peste Prut, între localitățile Golăiești (jud. Iași) și Ungheni (Republica Moldova). Proiectul, considerat de ambele guverne o investiție strategică, va fi inaugurat în cadrul festivalului „Podul de Flori” și va beneficia de prezența premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Cătălin Predoiu și a candidatului prezidențial Crin Antonescu. Cu toate acestea, dincolo de festivism, construcția riscă să devină un simbol al infrastructurii neterminate, din cauza blocării deliberate a tronsonului autostrăzii A8 care ar trebui să conecteze podul la rețeaua rutieră națională.
Podul Golăiești–Ungheni: o victorie aparentă
După aproape două decenii de planificări și demersuri instituționale, autoritățile române și moldovene vor începe efectiv lucrările la primul pod rutier modern peste Prut. Construcția este alcătuită din două structuri identice, cu câte două benzi de circulație fiecare, întinzându-se pe o lungime totală de 261 de metri. Valoarea totală a contractului se ridică la 152 de milioane de lei, din care o parte semnificativă este finanțată prin fonduri europene. Conform autorizației de construire emise de Ministerul Transporturilor (Ordinul nr. 28/08.05.2025), durata de execuție este estimată la 18 luni.
Evenimentul de lansare va fi însoțit de un festival cultural, cu acrobații aeriene, concerte și expoziții culinare, mutat din zona șantierului în centrul orașului Ungheni din cauza riscurilor meteorologice.
Tronsonul lipsă: Lețcani–Iași–Ungheni, o piesă-cheie blocată
În ciuda avansului pe malurile Prutului, lipsa unei conexiuni directe între noul pod și rețeaua rutieră națională pune sub semnul întrebării eficiența întregului proiect. Tronsonul Lețcani–Iași–Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii Unirii A8, nu a fost nici până în prezent scos la licitație, deși indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 1350 din 1 noiembrie 2024.
Mai mult, Ministerul Transporturilor, prin adresa nr. 42426 din 14.11.2024, a menționat în mod explicit oportunitatea demarării procedurii de atribuire pentru proiectare și execuție a tronsonului. Proiectul este inclus în cadrul Programului Transport 2021–2027 ca investiție prioritară (flagship project), vizând finalizarea coridoarelor est–vest.
Și totuși, deși toate condițiile tehnice sunt îndeplinite, proiectul este ținut în loc de lipsa de acțiune a conducerii CNIR, compania națională responsabilă cu implementarea lucrărilor de infrastructură rutieră. Potrivit activistului civic Cătălin Urtoi, unul dintre promotorii A8, documentația necesară nu a fost nici măcar introdusă pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație al CNIR:
„Din păcate, o investiție importantă a Iașului este în continuare după cheful unui Director General CNIR, iar coaliția PNL-PSD de la Iași rămâne pasivă”, a scris Urtoi într-o postare pe rețelele de socializare.
Impactul blocajului: trafic, poluare și izolare
Importanța tronsonului Lețcani–Ungheni nu este doar simbolică. Acesta ar urma să preia traficul dinspre Vama Sculeni, viitoarea Vamă Ungheni, Spitalul Regional de Urgență și Aeroportul Internațional Iași – o zonă deja sufocată de un trafic infernal și de una dintre cele mai ridicate cote de poluare urbană din România.
În absența acestui tronson, noul pod riscă să nu ducă nicăieri – un capăt de autostradă suspendat între două lumi: un drum modern și un oraș cu infrastructură depășită.
Finanțare există. Doar voință nu
Conform studiilor existente, valoarea estimată a tronsonului Lețcani–Ungheni este de 2,31 miliarde de euro (inclusiv TVA). Potrivit legislației în vigoare, inclusiv Legea 291/2018 – cunoscută drept „Legea Autostrăzii Unirii” – Guvernul este obligat să trateze această investiție cu prioritate.
Societatea civilă propune o soluție simplă: aplicarea „clauzei suspensive”, o practică obișnuită prin care o licitație poate fi lansată chiar dacă fondurile sunt în curs de aprobare. Această abordare este aplicată deja la alte proiecte naționale, dar a fost evitată în mod inexplicabil în cazul tronsonului ieșean.
Un pod, dar fără drum
În ciuda angajamentelor oficiale, lipsa unui calendar clar și a unei decizii politice ferme ridică semne serioase de întrebare cu privire la finalitatea proiectului. „Ce va fi peste doi ani, când podul de la Ungheni va fi gata?”, întreabă retoric Cătălin Urtoi. Fără conexiune cu Autostrada A8, podul nu va face decât să aducă o nouă presiune pe rețeaua locală deja colapsată.
Iar în timp ce tronsoanele A8 din vest (Moțca–Leghin) și zona montană (Ditrău–Grințieș) au început să prindă contur, legătura vitală a Iașului cu Republica Moldova rămâne o promisiune încremenită între birourile CNIR și calculele electorale ale partidelor aflate la guvernare.
„Win-Win” electoral?
Pe 4 mai, România va organiza alegeri prezidențiale. În acest context, activiștii ieșeni solicită alegătorilor să transforme proiectul A8 într-o temă electorală. Condiția: scoaterea la licitație a tronsonului Lețcani–Ungheni până la această dată.
„Hai să fim și noi ieșenii pragmatici și să punem condiții coaliției PNL+PSD+UDMR! Ei ne cer votul, hai să le cerem și noi acest lucru!”, scrie Urtoi. (Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI