Multe comentarii de acest gen au fost postate și pe grupurile de Facebook din Iași. Dar un ucrainean stabilit în România a publicat o postare amplă pe Facebook, în care explică de ce acuzațiile legate de „mașinile scumpe ale ucrainenilor” nu au legătură cu realitatea. Mesajul său, însoțit de date oficiale și exemple personale, oferă o perspectivă clară asupra fenomenului. Vasile Vlașin afirmă că a simțit nevoia să răspundă după ce a tot auzit replica „Ați văzut ce mașini au ucrainienii?”, o afirmație pe care o consideră „stupidă și lipsită de orice logică”.
El precizează că mașinile cu numere ucrainene circulau în România și înainte de război, iar prezența lor nu reprezenta un motiv de comentarii. „E normal să circule prin România mașini din țările învecinate”, spune autorul. Situația nu s-a schimbat radical nici după invazia Rusiei.
Potrivit lui, doar aproximativ 2 la sută dintre refugiații ucraineni au intrat în România cu mașina. El citează rapoarte oficiale ale Poliției de Frontieră. Ceilalți au ajuns pe jos, cu trenul sau au fost aduși până la graniță de bărbații care s-au întors apoi acasă. „Cunosc multe asemenea familii”, afirmă autorul.
Postarea pune accent pe un detaliu adesea ignorat în discuțiile publice. O parte dintre bărbații văzuți în trafic la volanul unor mașini cu numere ucrainene sunt, de fapt, etnici români cu dublă cetățenie. „Majoritatea dintre ei sunt români”, notează autorul. El explică și cum pot fi recunoscute zonele din care provin, enumerând indicativelor auto AO și KO pentru Transcarpatia, CE și IE pentru Cernăuți, BH și HH pentru Bugeac, AT și KT pentru Ivano-Frankivsk și KA pentru mașinile în leasing. „Toți aceștia sunt români. Nu îi mai înjurați în trafic, dragi suveraniști, că e posibil să vă primiți răspunsul într-o română autentică”.
Autorul mărturisește că și el conduce uneori o mașină înmatriculată în Ucraina. Spune că vede des injurii adresate gratuit. „Cică am primit-o cadou de la Zelenski. Imaginația unora este extrem de colorată”, notează el ironic.
El explică și alte motive legale pentru care unii bărbați ucraineni se află în România. Unii au peste trei copii sau un copil cu handicap, alții au luptat pe front și au primit drept de ieșire după ce au fost răniți. Există și mulți marinari ucraineni, mai ales în Constanța, care lucrează peste tot în lume și își vizitează familiile aflate la adăpost în România. „Cunosc personal multe asemenea situații”, spune autorul.
El admite că există și cazuri de treceri ilegale ale frontierei, dar doar unul i-a fost cunoscut personal. Îl descrie drept un fenomen prezent „dintotdeauna și peste tot”. Autorul amintește de recrutarea forțată din vechile Țări Române, pentru a arăta că fuga de înrolare nu este un comportament nou.
Mesajul său atacă frontal și prejudecata legată de mașinile scumpe. El afirmă că vehiculele fotografiate de el în Baia Mare aparțin unor medici, „români de dincolo de Tisa”, care profesează în România și sunt apreciați de pacienți. „Sunt cumpărate din banii lor”, spune autorul.
În final, el face apel la calm și empatie. „Să fim buni, oameni buni!”, scrie autorul, care anunță că va aborda separat și situația bărbaților cu cetățenie ucraineană, dar origine rusă, aflați în România.
Articolul său rămâne una dintre cele mai articulate poziții publice ale ultimelor luni despre tensiunile din trafic și despre percepțiile greșite care se formează în jurul comunității ucrainene. (Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI
