Foto: Viitorul pasaj Podu Roș pe care vor circula nepoții noștri
Raportul de activitate al primarului Mihai Chirica pentru anul 2024 conturează, în aparență, un oraș aflat într-un proces amplu de modernizare. Proiectele sunt numeroase, bugetele alocate sunt semnificative, iar fondurile europene absorbite sunt impresionante. Cu toate acestea, multe dintre obiectivele asumate în mandatele anterioare se regăsesc, încă o dată, în lista de priorități – unele aproape neschimbate, altele regândite și relansate fără un termen clar de finalizare. Jurnaliștii Xpress au privit atent raportul primarului Iașului și au observat că documentul relevă o realitate nuanțată, în care multe proiecte sunt departe de finalizare, iar promisiunile reluate anual țin loc de rezultate verificabile. În spatele unei retorici optimiste, Iașul rămâne blocat între planuri și implementare.
Proiectele mari pe hârtie: un viitor mereu relansat
În fruntea listei de priorități pentru actualul mandat, primăria menționează zece proiecte considerate „majore”. Printre acestea se numără Spitalul Regional de Urgență, Sala Polivalentă „Regina Maria”, Stadionul „Regele Ferdinand I”, Trenul Metropolitan, Autostrada A8, Pasajul Podu Roș și o centură de ocolire pentru trafic ușor. O parte dintre acestea sunt reluate aproape identic din lista de promisiuni din 2016, 2020 și 2024.
Spitalul Regional de Urgență a făcut un prim pas concret în aprilie 2024, când au fost demarate lucrări de organizare de șantier și deviere a rețelelor. În paralel, licitația pentru construcția propriu-zisă a fost câștigată, dar semnarea contractului este amânată din cauza contestațiilor. Deși în raport proiectul este prezentat ca o reușită, în realitate este abia la început, cu ani buni până la finalizare.
Sala Polivalentă „Regina Maria”, proiect cu o valoare de aproape 80 milioane de euro, a fost din nou blocată. După ce Compania Națională de Investiții a anulat singura ofertă primită la licitație, documentația trebuie refăcută, iar procedura reluată. Este cel puțin a treia tentativă de lansare a acestui obiectiv din 2018 încoace.
Pasajul Podu Roș apare în raport cu ambiția construirii unui nod rutier modernizat, care să includă pasaje subterane și reorganizarea circulației pe direcția Cotnari – Palatul Culturii. Totuși, raportul nu oferă nicio dată, nicio sursă de finanțare și niciun document tehnic aprobat. Deși repetat în documente și declarații publice încă din 2019, proiectul rămâne neasumat bugetar, adică nereal.
Autostrada A8 figurează vag în document, menționată printre obiectivele strategice, dar fără vreo informație legată de susținerea concretă a administrației locale față de acest obiectiv. Deși lucrările pe tronsonul Ungheni – Iași – Târgu Neamț sunt în pregătire la nivel național iar disputele foarte intense între opinia publică și Guvern privind tronsonul Lețcani – Iași – Ungheni, municipalitatea nu detaliază vreo contribuție sau etapă urbanistică realizată în 2024.
Trenul Metropolitan, un alt proiect mult mediatizat, nu este deloc detaliat în raport. Nu apar informații despre exproprieri, trasee, parteneriate interinstituționale sau surse de finanțare. Se menține, așadar, în stadiul de concept reluat anual.
Infrastructura stradală: realizări pe segmente, sincope administrative
Un alt aspect relevant, dar elocvent prin lipsa sa de detalii, îl constituie situația pasajelor Socola și Alexandru cel Bun, două dintre cele mai importante intervenții de infrastructură rutieră promise de administrație în ultimii ani. În raportul pe 2024, aceste proiecte sunt menționate doar prin prisma semnării contractelor de execuție, fără nicio informație privind începerea efectivă a lucrărilor, emiterea ordinelor de execuție sau stadiul fizic.
Pentru Pasajul Socola, contractul a fost atribuit unei asocieri formate din Conest SA (Iași) și Arcada Company SA (Galați), două firme cunoscute în zona lucrărilor de infrastructură. Valoarea contractului este de 41.764.119,59 lei. În cazul Pasajului Alexandru cel Bun, contractul a fost semnat cu Geiger Transilvania SRL, companie cu capital german, activă în România în lucrări rutiere complexe. Valoarea acestui contract depășește 82,7 milioane lei.
Cu toate acestea, raportul nu oferă niciun indiciu că lucrările ar fi demarat efectiv până la finalul anului 2024. Nu sunt menționate organizări de șantier, etape parcurse, blocaje sau măcar un orizont de timp pentru execuție. De remarcat că, în cazul altor proiecte – inclusiv asfaltări de străzi secundare – sunt indicate procente de realizare sau explicații pentru întârzieri. Această asimetrie de informație sugerează că pasajele Socola și Alexandru cel Bun nu au depășit, în realitate, faza contractuală până la sfârșitul anului analizat.
În 2024, Primăria a raportat finalizarea lucrărilor pe 30 de străzi, grupate în loturi distincte. S-au asfaltat artere precum aleea Copou, șos. Munteni, str. Titu Maiorescu, str. Viticultori, Luca Arbore sau Șt. O. Iosif. Alte 55 de străzi sunt în lucru, însă multe dintre acestea au lucrările sistate din cauza rețelelor de utilități nerefăcute – gaz, apă sau canalizare.
Lotul 4 este un exemplu elocvent: pe străzile Nicolae Vicol, George Coșbuc și Alexandru Vlahuță lucrările s-au oprit în așteptarea racordurilor. Aceeași problemă apare și în alte zone. Aceasta nu este o surpriză: în 2021, primăria anunța că va crea o unitate de coordonare a lucrărilor cu operatorii de rețele, dar în 2024 efectele acestui demers nu sunt vizibile.
Bulevardul Poitiers, un alt proiect important, este finalizat în proporție de doar 44%, deși lucrările au început în urmă cu mai bine de trei ani. Pasajul Socola, în valoare de peste 41 milioane lei, a fost în 2024 doar în faza de contract semnat, fără un termen de execuție publicat în raport.
În ciuda acestor întârzieri, administrația afirmă că „în curând toate străzile din oraș vor fi modernizate”. Este o estimare hazardată, având în vedere lentoarea cu care evoluează proiectele în zonele periferice – Valea Adâncă, Bucium, Dacia sau Păcurari.
Transportul public: progres evident, dar infrastructură urbană restantă
Municipalitatea a făcut progrese notabile în modernizarea parcului de transport public. În 2024 au fost semnate contracte pentru 18 tramvaie Bozankaya și 25 autobuze electrice Karsan, iar în oraș circulă deja 16 tramvaie PESA, 16 tramvaie Bozankaya și 44 de autobuze electrice (Solaris și BMC). Valoarea totală a acestor investiții este de peste 744 milioane lei, finanțate din fonduri europene.
Cifrele arată o îmbunătățire clară a condițiilor de transport însă stațiile mijloacelor de transport sunt pline la orele de vârf iar tramvaiele vechi sunt în continuare ”baza” transportului Companiei de Transport Public Iași. Infrastructura rutieră nu ține pasul. Nu există benzi dedicate reale, timpii de deplasare în orele de vârf au crescut, iar pasajele lipsă contribuie la blocaje majore în punctele-cheie. Platforma e-ticketing a fost extinsă, dar digitalizarea completă a serviciilor și sincronizarea transportului urban cu cel metropolitan sunt departe de realitate.
Educația: investiții masive în infrastructură, lipsă de evaluare a impactului
O bilă albă ar fi că educația a primit în 2024 o atenție bugetară semnificativă din partra administrației Chirica. S-au derulat investiții de peste 100 milioane de euro prin PNRR și bugetul local. Printre proiecte se numără modernizarea a 21 de clădiri școlare, construirea a trei grădinițe noi (Sf. Stelian, Grigore Vieru, nr. 13), patru săli de sport și o școală modulară la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”.
De asemenea, 63 de școli și grădinițe au fost dotate cu mobilier, echipamente IT și materiale didactice, iar liceele tehnologice au primit fonduri pentru ateliere moderne.
Mediu, salubrizare, termoficare: cheltuieli mari, eficiență modestă
În 2024, primăria a cheltuit peste 100 milioane lei pentru întreținerea spațiilor verzi și aproape 70 milioane pentru salubrizare. De asemenea, s-au plantat peste două mii de arbori și milioane de flori, iar în zona CET 2 Holboca s-a aprobat un proiect de conversie pe gaze naturale, cu valoarea de 249 milioane lei.
O veste bună ar fi că, în raportul primarului Mihai Chirica pe anul 2024 se menționează un proiect de conversie a CET 2 Holboca, care prevede trecerea de la utilizarea cărbunelui (huilă) la gaze naturale, cu scopul de a moderniza și ecologiza producerea de energie termică în municipiul Iași. Concret, ar fi vorba despre proiectul de conversie a CET 2 Holboca pe gaze naturale prin instalarea a 8 grupuri de cogenerare H2 Ready, fiecare cu o capacitate de 3,52 MWt. Valoarea totală a proiectului este de 249.269.226,35 lei, inclusiv TVA. Această investiție a fost aprobată de Consiliul Local în ședința din 30 septembrie 2024 și va fi susținută prin Programul „Termoficare”, gestionat la nivel național. Se preconizează că noile grupuri vor putea funcționa inclusiv cu un amestec de hidrogen (de aici și denumirea „H2 Ready”).
În paralel, în raportul primarului este specificat faptul că s-au semnat contracte pentru reabilitarea rețelelor termice și dotarea CET 1 cu noi motoare de cogenerare. Dar calitatea aerului în Iași rămâne oscilantă, iar indicatorii de poluare nu sunt detaliați în raport. Nu se menționează decât vag că valorile „sunt în parametri”, fără date comparative sau trimiteri la rapoartele oficiale ale APM.
Concluzie
Raportul primarului Mihai Chirica pentru anul 2024 este un document în care orașul pare să trăiască într-un prezent în așteptare. Realizările sunt punctuale și reale în unele zone – transport public, infrastructură școlară, atragerea fondurilor europene. Dar marile proiecte urbane, anunțate de aproape un deceniu, sunt fie în impas, fie reluate cu un nou ambalaj. În lipsa unor evaluări de impact, planificări integrate și termene ferme, administrația locală pare să funcționeze mai degrabă ca un birou de comunicare decât ca un motor de transformare urbană. (Vlad Mirea, Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI
Portal LIVE între Iași și Chișinău. Ultima promisiune, de 160.000 de euro a primarului Chirica