La Iași, frunzele căzute nu mai ajung la groapa de gunoi. Primăria le transformă în compost și le redă circuitului natural, sub formă de îngrășământ. În fiecare zi, toamna, peste opt tone de resturi vegetale sunt adunate doar din două dintre cele mai mari parcuri ale orașului – Copou și Expoziției – și transportate la stația de compostare. Acolo, frunzele și crengile sunt aerate, acoperite și lăsate să fermenteze, până devin fertilizant natural.
VIDEO: Iată traseul frunzelor din parcuri, până să ajungă compost
Toamna înseamnă activitate intensă pentru angajații de la Spații Verzi. Din parcurile mari ale Iașului sunt adunate aproape 150 de metri cubi de resturi vegetale pe sezon. Muncitorii spun că volumul este uriaș și că strâng zilnic mai multe camioane de frunze. „Scoatem frunza de pe spațiul verde pe alee, să le poată strânge măturița și colegii. Se adună cam trei-patru camioane pe zi, că sunt multe frunze”, povestește un angajat. Un alt muncitor confirmă: „În fiecare zi adunăm frunzele din parcuri, și crengi, și tot ce e vegetație uscată. E multă muncă, dar asta facem acum”, a spus acesta.
Odată încărcate în camioane, resturile vegetale ajung la stația de compostare a Primăriei. Aici, procesul este atent controlat, iar deșeurile sunt transformate în fertilizant natural în doar câteva luni. „Umplem bătalele de compostare, unde are loc procesul care durează între două și trei luni. Aerul este introdus forțat în instalație, materialul este acoperit, iar după o lună de zile este scos și amestecată această masă vegetală. Apoi este din nou acoperită și lăsată să fermenteze. După două luni și jumătate, compostul este procesat și gata de folosit”, explică Laurențiu Ivan, directorul executiv al Direcției Servicii Publice Iași.
VIDEO | Lucrări în mocirlă pe strada Trei Fântâni | Citadin toarnă asfalt peste noroi
Îngrășământul rezultat este folosit în pepinierele și serei Primăriei, dar și pe spațiile publice din oraș, în special în parcuri și zonele de agrement. „Îl folosim în pepinieră, în sera municipală și pe spațiile verzi, în amestec cu pământul, pentru că are un aport important de substanțe nutritive”, mai spune Laurențiu Ivan.
Stația de compostare a fost cumpărată în urmă cu trei ani și a costat aproximativ 400.000 de lei. În prezent, sistemul funcționează la capacitate maximă. Frunzele adunate toamna și crengile rezultate din toaletările de iarnă sunt reciclate în totalitate. Procesul este ecologic, iar rezultatul aduce beneficii economice.
Profesorul universitar Vasile Stoleru, prorector al Universității de Științe ale Vieții din Iași, explică importanța compostului pentru sol. „Aducem înapoi, în zona rădăcinilor, acei nutrienți pe care planta, în perioada de vegetație, i-a luat din sol. Compostul poate fi aplicat permanent, tot timpul anului, fără probleme. Se poate folosi la înființarea culturilor sau la pregătirea terenului, primăvara, vara ori toamna, în funcție de cultură”, spune acesta.
Compostul neutilizat de municipalitate este ambalat și scos la vânzare. Sacul de 20 de litri costă 16 lei, iar cel de 50 de litri, 31 de lei. Aproape 20% din producția totală ajunge pe piața comercială, restul fiind folosit pentru întreținerea spațiilor verzi.
Programul de compostare derulat de Primăria Iași a devenit un exemplu de economie circulară aplicată. Deșeurile vegetale din oraș sunt transformate într-un produs util, care reduce poluarea și sprijină agricultura locală.
În loc să ardă sau să fie depozitate la groapă, frunzele de toamnă se întorc în pământ, aducând nutrienții de care natura are nevoie pentru un nou ciclu de viață. (Anton Farcaș)
CITIȚI ȘI
Parcurile de joacă ale primarului | 48 de spații modernizate, niciunul în Bucium
