Un scenariu publicat de ziarul italian Il Messaggero analizează posibilitatea ca în cazul în care Rusia ar ataca NATO prin România, „Poarta Focșani” ar fi cel mai vulnerabil punct pentru a cuceri țara noastră. Rușii ar intra în România pe o porțiune cuprinsă între Iași – Brăila – Tulcea – Galați pentru a captura Bucureștiul, prin Focșani.
De subliniat este faptul că în regiunea de nord est a României nu se află nicio bază militară NATO care să facă față unui atac rusesc prin acest punct, Moldova fiind vulnerabilă. FOTO.
Opinia publică din Moldova a cerut la un moment dat ca batalionul de 54 tancuri Abrams achiziționat de români de la americani să fie dizlocat în nord estul Moldovei. Iașul ar putea găzdui cu succes o asemenea forță de atac datorită proximității cu granița de est. Tancurile americane încă nu au ajuns în România, livrările urmând să aibe loc în 2026. În prezent, cel mai performant tanc românesc este TR 85 Bizon.
“Direcțiile care pot fi amenințate sunt în zona de operații de Est și de Sud, cu predilecție în Est. Ca urmare, cel mai probabil primul batalion de tancuri Abrams va fi situat într-o zonă de unde poate să acționeze fără să fie nevoie să se execute transportul pe distanțe mari. Decizia nu îmi aparține mie, dar dacă se va înlocui dotarea Batalionului 284 Tancuri din Galați, din cadrul Brigăzii 282 Blindată de la Focșani, în locul TR-85M1 cu Abrams, trebuie gândit modul în care – din Galați spre Dobrogea sau spre Iași – execuți mișcarea acestor tancuri”, a spus generalul (r.) Virgil Bălăceanu la o emisiune TVR.
În fotografia de mai sus, se poate vedea că bazele NATO din România par a fi distribuite pentru apărare naturală – munții Carpați, a zonelor Transilvania și București. Sunt baze în Cluj dar și în Constanța, pentru a preveni o invazie pe mare. Oare armata se gândește să sacrifice zona Moldovei pentru a se apăra la Focșani? Puțini știu răspunsul la întrebarea aceasta.
Până atunci, în fotografia de mai jos, italienii și americanii arată cam care ar fi calea de atac a armatei rusești, în cazul în care, aceasta ar porni tăvălugul. Iar Iașul ar fi la marginea direcției de atac.
Publicația italiană, citată de Digi 24, a reluat scenariile dintr-un raport CEPA din 2021, coordonat de generalul american Ben Hodges și a enumerat deficiențele care ar putea permite obținerea de către Rusia a unei unei victorii într-un timp foarte scurt: dificultățile în deplasarea trupelor și muniției NATO, influențele rusești în țările vecine și un punct slab pe granița țării.
Scenariile sunt enumerate în raportul CEPA (Center for European Policy Analysis), care menționează că o astfel de acțiune a Kremlinului ar paraliza Europa.
„În situația în care apar situații neprevăzute care prefigurează o gravă criză de securitate, cu posibile implicații asupra independenței și suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate decide dislocarea forțelor NATO pe teritoriul României cu forțe de reacție foarte mari – Very High Readiness, Joint Task Force (VJTF), pentru a dezamorsa criza și a descuraja escaladarea acesteia”, se arată într-o scrisoare a președintelui Klaus Iohannis către Parlamentul României, citată în articol.
Publicația italiană amintește și declarația șefului Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad care spunea recent că „da, populația din România, ca și întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să fie îngrijorată”.
„Cea mai îngrijorătoare este o operațiune terestră rusă prin Poarta Focșani. Care este considerată cel mai critic punct pentru apărarea României, dar și cel mai slab element al frontierelor NATO. Este vorba de o parte a teritoriului Bucureștiului cuprinsă între Dunăre și Siret. Potrivit experților militari, armata rusă, poziționată pe coasta de nord-vest a Mării Negre, ar ajunge în București în 24 de ore”, notează Il Messaggero.
Aflată în sudul zonei operaționale de Est a României, „Poarta Focșani” este o fâșie de 85 de kilometri care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău.
În cazul unei debarcări pe Dunăre a rușilor, orașele Tulcea, Galați și Brăila s-ar afla în prima linie.
Pentru a proteja acest punct strategic, trupele NATO ar trebuie să ajungă rapid aici, întrucât, conform unei simulări de război făcute în 2019 la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, care a stat la baza studiului CEPA, forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei eventuale confruntări cu Rusia.
Potrivit analizei CEPA, deși pare de necrezut, o intervenție a NATO în cazul unei invazii rusești în România „ar putea să nu fie atât de facilă” din cauza infrastructurii și a comunicațiilor din zonă.
Strategia de apărare ar necesita, în cazul unui atac rus, mobilizarea a 60.000 – 100.000 de soldați, precum și resurse considerabile de echipamente și muniție, 20 de milioane de litri de păcură și 12.000 de tone de muniție.
Alianța ar porni operațiunile defensive din Germania, prin Polonia și Ucraina, sau din sud, în special din Italia, folosindu-se porturile din Grecia, apoi prin Bulgaria, însă nu toate căile ferate, podurile și tunelurile sunt capabile să transporte echipamente grele, potrivit analizei. În plus podul Ruse-Giurgiu de pe Dunăre este un punct critic, că odată lovit de Rusia ar duce la eșecul deplasării forțelor Alianței.
Simularea a identificat și alternativa: un sistem de barje pe Dunăre pentru trecerea trupelor și echipamentelor.
CITIȚI ȘI