Generali din armatele Norvegiei, Suediei, Germaniei, Olandei, Finlandei și Marea Britanie semnalează de ceva timp că Federația Rusă plănuiește un război deschis cu vecinii săi. Ei atrag atenția că Rusia intenționează un atac asupra unui alt vecin, în afară de Ucraina. Generalii susțin că trebuie luate măsuri rapide și active ca populația și guvernele să fie pregătite: construirea de noi adăposturi antiaeriene cât și introducerea serviciului militar obligatoriu, chiar dacă avem armate profesioniste. De exemplu, ministrul federal al Apărării din Germania, Boris Pistorius, presează legislativul să instituie reintroducerea serviciului militar obligatoriu cât și creșterea cheltuielilor cu apărarea, pentru înzestrarea armatei. Numai că opinia publică din Germania este reticentă: tinerii nici nu vor să audă de război, despre care au auzit din cărțile de istorie, în filme s-au în povestirile bunicilor.
În România situația este asemănătoare: tinerii nu vor să audă de război și nici nu stiu ce este ăla patriotism, considerat un termen vechi și demodat.
Din anul 2006, în România a fost scos serviciul militar obligatoriu iar ultima generație de tineri care a făcut armata în acel an are acum vârsta de 36 de ani. De exemplu, un bărbat din Galați a primit acasă un ordin de chemare la Centrul Militar Zonal pentru a fi luat în evidență deși are vârsta de 41 de ani. Acest lucru arată că, de fapt, statul român, în afară de armata profesionistă pe care o deține în prezent, mai are la dispozitie un “bazin” de aproximativ 60.000 de recruți care au făcut serviciul militar înainte de 2006. Adică, bărbați de 45 de ani ca medie de vârstă. Aceștia ar fi mobilizați imediat în cazul în care ar fi instituită starea de război. În Iași sunt câteva mii de bărbați in această situație însă mulți sunt plecați în străinătate definitiv, alții au familii numeroase.
Care sunt românii care vor fi încorporaţi în caz de război. Ce riscă persoanele care încearcă să fugă
De altfel, în caz de război, serviciul militar redevine obligatoriu. Teoretic, în cazul decretării stării de război, mobilizare sau asediu, Ministerul Apărării Naţionale va mobiliza toţi rezerviştii, iar serviciul militar redevine obligatoriu pentru cei cu vârste între 20 şi 35 de ani. De asemenea, ar trebui mobilizați militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat. Ei sr trebui să se prezinte imediat la unităţile militare de care aparţin. Totuşi, numărul acestor rezervişti este limitat la câteva mii, aşa că Armata Română s-ar baza tot pe cei aproximativ 60.000 de rezervişti „clasici”, adică pe cei care şi-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar. Ei ştiu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore şi au ataşat livretului un ordin de chemare care conţine şi cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.
Nu sunt considerați încorporabili cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani. Apoi, nu ar face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere. Între altele, scapă de armată cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Potrivit legislaţiei, refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte din punct de vedere penal. „Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal. Refuzarea încorporării atunci când ţara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită mai blând, cu amenzi între 500 şi 8.000 de lei. (Vlad MIRIA)
CITIȚI ȘI
Ne trezim și noi? Iașul, scenarii sumbre dacă tăvălugul rusesc trece în Republica Moldova