Războiul care se desfășoară la 250 de kilometri de Iași nu a “trezit” birocrații României. Fără defetism sau să inducem panică în rândul populației subliniem că autoritățile ar trebui să se “dezmorțească” și să ia în considerare mai multe scenarii pentru a proteja locuitorii Iașului în eventualitatea în care Ucraina pierde războiul cu Rusia. Da, există această probabilitate.
Una dintre cele mai pesimiste ipoteze ar fi ca Regiunea Moldovei să ajungă graniță directă cu Federația Rusă în cazul in care Ucraina cedează în fața tăvălugului rusesc. Republica Moldova ar fi ocupată militar rapid. În acest caz, autoritățile românești ar fi prinse pe picior greșit în mai multe situații: un flux mare de refugiați din Republica Moldova care ar travesa precipitat Prutul dar și bucăți din armata ucraineană răvășite care ar căuta și ele adăpost în regiunea Moldovei.
Aflându-se la nici 20 kilometri de granița Prutului si fiind cel mai dezvoltat oraș din regiunea Moldovei, locuitorii de aici vor trebui să suporte tot greul: hrana si adăpostul refugiaților civili cât și militari. De altfel, regiunea ar urma să fie militarizată puternic, județul Iașul aflându-se pe harta celor mai înaintate avanposturi NATO spre Federația Rusă de pe flancul estic.
O altă problemă majoră a autorităților românești ar fi lipsa adăposturilor antiaeriene. Statul ar trebui să demareze rapid construcția unor noi buncăre. După cum s-a văzut în ultima perioadă când drone rusești au pătruns pe teritoriul României la Tulcea și Galați dar si în Polonia, rușii nu se sfiesc să lovească militar “din greșeală” cu rachete balistice și drone kamikaze. Fiind un important oraș din România și Uniunea Europeană,ar trebui să luăm în calcul ca Iașul să devină o țintă pentru armata rusă vecină, cel puțin din punct de vedere al scăderii moralului populației. Din acest punct de vedere, ieșenii sunt prinși pe picior greșit: adăposturile antiaeriene sunt suficiente doar pentru o parte mică a locuitorilor. 
În municipiul Iaşi, aproximativ 400.000 de ieşeni trebuie să se “bată” pe nici 50.000 de locuri existente în 170 de adăposturi. Situația este mai rea în județ unde marea majoritate nu ar avea unde să se ascundă de bombe. Sunt doar două adăposturi în Paşcani, unul în Holboca, unul în Leţcani trei adăposturi în Valea Lupului, în Podu Iloaiei două, în Miroslava un adăpost (Uricani), iar la Sculeni, în comuna Victoria, încă unul. În rest, oamenii trebuie să se descurce singuri, deoarece vor fi la “mila Domnului”.
Ieşenii care locuiesc în zona Păcurari trebuie să ştie că sunt şase adăposturi, toate la blocurile turn construite cu puţin timp înainte de Revoluţie.
De asemenea, trei adăposturi sunt şi la subsolul blocurilor de pe Independenţei, alte patru în centrul Iaşului pe Sfântul Lazăr, patru pe aleea Grădinari şi cinci pe strada Grădinari, şase pe bulevardul Chimiei, zece pe Alexandru Teodoreanu, alte zece pe strada Petru Şchiopu, şapte pe strada Simionescu din cartierul Dacia, alte cinci pe Aleea Sadoveanu, la căminele C1 şi C3 şi C4.
Războiul din Ucraina ar trebui să bage în priză autoritățile: nu e clar câte sunt libere sau pot fi eliberate în cazul unui atac iminent. Iar unele dintre ele au fost transformate în beciuri sau spații de depozitare.
CITIȚI AICI Lista completă locațiilor adăposturilor antiaeriene din județul Iași
Vlad MIRIA