Trei plopi din celebrul aliniament „Plopii fără soț” din Iași au fost tăiați în această dimineață, după ce o furtună a doborât ieri unul dintre arborii monument, punând în pericol siguranța locuitorilor. Numărul arborilor rămași se reduce astfel la 14, dintr-un total de 29 câți existau în 1973.
Autoritățile ieșene au decis, marți dimineață, să intervină radical în zona Bucium, unde se află „Plopii fără soț”, celebra alee de plopi care l-a inspirat pe Mihai Eminescu în scrierea poeziei „Pe lângă plopii fără soț”. Decizia a fost luată după ce, în cursul zilei de luni, o furtună puternică a rupt unul dintre arbori, care s-a prăbușit peste gardul și anexa unei case din apropiere.
VIDEO: Angajații Primăriei au decis să micșoreze drastic numărul plopilor
Pentru a preveni alte accidente, echipele Primăriei au tăiat încă trei copaci considerați periculoși. În urma acestei intervenții, doar 14 din cei 29 de plopi originali mai sunt în picioare, în ciuda statutului lor de monumente ale naturii, dobândit în anul 1973.
Simbolul iubirii Eminescu–Veronica Micle, în pericol
„Plopii fără soț” sunt situați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași și constituie un reper cultural și sentimental legat de viața și opera lui Mihai Eminescu (1850–1889). Aleea de plopi albi este locul evocării întâlnirilor poetului cu Veronica Micle, în perioada în care aceasta locuia la casa profesorului Ștefan Micle, soțul său și rector al Universității „Al. I. Cuza” între 1867 și 1875.
În timpul verilor petrecute în Bucium, Veronica Micle era vizitată adesea de Eminescu, care poposea la Hanul „Trei Sarmale”, adesea însoțit de Ion Creangă, pentru a putea ajunge discret la iubita sa. Această atmosferă este imortalizată în poezia „Pe lângă plopii fără soț”, publicată în 1883 și inclusă în volumul Poesii (1884).
Versurile de deschidere au devenit emblematice:
Pe lângă plopii fără soț
Adesea am trecut;
Mă cunoșteau vecinii toți –
Tu nu m-ai cunoscut.
Tăierile sunt motivate de pericol, dar riscă să distrugă patrimoniul natural
Primăria Iași justifică intervenția ca fiind necesară pentru siguranța cetățenilor. Însă specialiștii atrag atenția că degradarea plopilor nu este un fenomen nou și are cauze profunde.
În urmă cu cîțiva ani, profesorul dr. Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice din Iași, degradarea habitatului natural din zonă a afectat grav vitalitatea arborilor.
Modificările făcute în anii ’80 pentru amenajarea Casei de Oaspeți a lui Ceaușescu — inclusiv adâncirea albiei pârâului Vămășoaiei și placarea malurilor cu prefabricate — au dus la scăderea nivelului apei freatice. „Durata de viață a plopilor a fost astfel redusă drastic”, afirma Leocov într-un interviu anterior.
Tot el explică faptul că plopii albi cresc în mod natural în zone mlăștinoase, iar lipsa apei din sol îi face vulnerabili la uscăciune, boli și rupere în timpul furtunilor. S-a discutat inclusiv ipoteza „mumificării” arborilor, pentru a-i conserva în forma lor actuală, chiar și după uscarea completă.
Ce mai rămâne din „Plopii fără soț”?
În ciuda acestor probleme, „Plopii fără soț” rămân un reper cultural major. În fața arborilor se află bustul lui Mihai Eminescu, iar pe soclu stă gravată o placă de marmură cu versurile emblematice ale poetului.
Dispariția treptată a plopilor ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile gestionează patrimoniul natural și cultural al orașului. Deși siguranța cetățenilor este o prioritate, lipsa unor soluții durabile de conservare riscă să șteargă una dintre cele mai emoționante pagini din istoria literară a Iașului. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
Ieșenii vor zbura la Dubai cu avionul care a speriat o lume întreagă: Boeing 737 MAX