ONG-urile din Iași trag un semnal de alarmă! Într-un context național în care România este presată să-și reducă drastic deficitul bugetar, autoritățile locale aleg să facă economii în moduri discutabile. La Iași, conducerea Consiliului Județean a decis să taie din fondurile destinate organizațiilor nonprofit, în timp ce structura proprie de funționari înrudiți rămâne neatinsă. Măsurile vin în contradicție cu promisiunile anunțate la începutul anului și stârnesc nemulțumire în rândul societății civile locale.
În aprilie 2025, Consiliul Județean Iași anunța public că alocă 2 milioane de lei pentru finanțarea proiectelor nonprofit, conform Legii nr. 350/2005. Fondurile urmau să fie distribuite pentru inițiative din domenii precum cultură, educație, protecția mediului, tineret, sport și ordine publică. „Atribuirea finanțărilor se va face exclusiv prin selecție publică de proiecte”, preciza instituția într-un comunicat oficial.
Structura bugetului anunțat era următoarea: cultură scrisă 100.000 lei, alte proiecte culturale 100.000 lei, social 250.000 lei, tineret 200.000 lei, educație 200.000 lei, promovare turistică 50.000 lei, protecția mediului 50.000 lei, siguranța cetățeanului 50.000 lei, sport (de masă și performanță) 1.000.000 lei.
Cu toate acestea, în urma evaluării proiectelor, rezultatele au fost dezamăgitoare pentru majoritatea ONG-urilor. Din 49 de proiecte depuse, doar 9 au primit finanțare. De exemplu, dintre cele 16 proiecte cu inițiative civice depuse în domenii precum tineret, protecția mediului și siguranța cetățeanului, doar patru au fost aprobate. De asemenea, în domeniul social, cultură scrisă, alte proiecte culturale și educație, din 33 de aplicații, doar cinci au fost declarate câștigătoare.
Potrivit unor ong-iști, motivațiile pentru respingerea proiectelor au fost, în unele cazuri, absurde sau excesiv de rigide. De exemplu, o organizație a fost descalificată pentru că a rotunjit suma de 0,1 lei în bugetul propus, iar alta pentru o greșeală minoră în denumirea proiectului într-unul dintre documente. Un exemplu notabil este Fundația Star of Hope România, care a fost respinsă pe motiv că perioada de implementare propusă depășea calendarul permis.
„Este clar că vor să facă economii la bugetul județului. S-au chinuit să găsească greșeli și le-au taxat scump. Dar să știți că relația mediului nonprofit ieșean cu funcționarii din Consiliul Județean este execrabilă de ani buni și a pornit de la comportamentul funcționarilor și conducerii Consiliului Județean Iași cu noi. Mulți au renunțat să mai depună proiecte tocmai din cauza atitudinii funcționarilor infatuați de aici”, a declarat pentru redacția noastră președintele unui ONG important din Iași, care, evident, a ratat finanțarea.
Criticile aduse Consiliului Județean Iași sunt cu atât mai grave cu cât instituția nu pare dispusă să-și ajusteze propriile cheltuieli administrative. De exemplu, nu s-a auzit nimic despre restructurarea aparatului propriu sau, de exemplu, despre reducerea numărului de vicepreședinți ai CJ. Este de notorietate faptul că presedintele CJ Iași și unul dintre cei doi vicepreședinți sunt cumătri iar al doilea, prieten bun pe linie de partid.
De altfel, Consiliile Județene sunt organisme alcătuite din consilieri aleși, fără o structură organizatorică complexă, însă sunt deservite de un aparat administrativ format din funcționari cu activitate permanentă, care nu par a fi vizați de măsurile de austeritate.
În acest context, strategia de „austeritate” a Consiliului Județean Iași ridică semne de întrebare. Tăierea fondurilor pentru inițiative culturale, sociale și educaționale nu doar că afectează societatea civilă, dar subminează încrederea publicului în echitatea procesului de finanțare și în intențiile reale ale autorităților. (Vlad Mirea)
CITIȚI ȘI
Brigada de ATV-uri a magnatului Tolea: Iurcu era băut când a murit sâmbătă, într-o râpă din Dobrovăț