Furtul de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde patru piese arheologice de valoare națională, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa, au fost sustrase în noaptea de 25 ianuarie, a stârnit reacții puternice în rândul intelectualilor ieșeni. Era necesară scoaterea din țară a comorilor naționale sau nu? Iată ce argumente pro și contra au intelectuali cunoscuți din Iasi.
Obiectele, parte a expoziției „Dacia, Kingdom of Gold and Silver”, au fost furate in cursul unui jaf spectaculos, după ce patru hoți, posibil români, au aruncat în aer zidul muzeului și au furat piesele in valoare de 30 milioane de euro. Hoții au acționat în doar două minute, cu o zi înainte de închiderea expoziției.
Oltița Cîntec: „Expunerea internațională este vitală pentru România”
Criticul de teatru Oltița Cîntec, conferențiar universitar și director artistic al Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr din Iași, consideră că jaful este trist, dar și reacțiile din România sunt dezamăgitoare.
„Este foarte trist ce s-a întâmplat, însă și mai tristă este maniera în care reacționăm. Toată lumea știe acum ce trebuia sau nu trebuia făcut. Aud voci care spun că expoziția nu trebuia itinerată. Dar cum altfel putem arăta lumii ce istorie avem? 77.000 de vizitatori au ieșit de acolo cu o altă părere despre România. Este regretabil că politizarea acestui subiect de către naționaliști umbrește adevărata problemă. Totuși, furturile de brățări dacice au avut loc și în țară, să nu uităm cazurile din anii 2000,” a scris pe Facebook, Oltița Cîntec.
Ea speculează că furtul a fost „la comandă”, posibil pentru un colecționar excentric, dar crede că piesele vor reapărea: „În 2025, este greu să ascunzi așa ceva. Aceste artefacte sunt mult mai celebre acum și, cu siguranță, vor fi recuperate”, a completat criticul.
Vasile Cotiugă: „Assen nu era locul potrivit pentru o asemenea expoziție”
Arheologul Vasile Cotiugă, lector la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, critică alegerea muzeului din Assen ca gazdă pentru o expoziție de o asemenea valoare.
„Un muzeu cu un patrimoniu arheologic mai sărac decât cel de la Piatra Neamț nu era locul potrivit pentru această expoziție. Dacă vrem expuneri internaționale, atunci să le organizăm în spații consacrate, precum Louvre sau British Museum. În schimb, România a trimis tezaurul la Assen, un orășel mai mic decât Pașcaniul. Este o dovadă că nu avem încă o strategie serioasă pentru astfel de evenimente”, a comentat istoricul la postarea Oltiței Cântec.
Pianista și consultantul artistic Vasilica Stoiciu-Frunză susține importanța expunerii internaționale, dar consideră că trebuie să fie organizată mai riguros.
„În 2023, Olanda a organizat un eveniment planetar LA EA ACASĂ, timp de patru luni, unica retrospectivă Vermeer, la Rijksmuseum. Cu management și marketing profesionist, cu argumente clare pentru securizare, vizitatori din toate zările au putut privi civilizat capodoperele inestimabile, spun în cunoștință de cauză. România nu ar fi putut organiza ACASĂ, într-un muzeu consacrat, și avem, o „lovitură de imagine” internațională cu tezaurul pe care îl mai aveam? Sigur, expunerea internațională este importantă. Că în 2019/2020, proiectul amplu EUROPALIA, când s-a prezentat retrospectiva Brâncuși la Bruxelles, spun tot în cunoștință de cauză, dar nu atât de vulnerabilă și într-un spațiu discutabil. Asta nu se numește acțiune serioasă. Iată dovada!”, spune și Vasilica Stoiciu Frunză.
„Cât turism cultural internațional se face în RO? Când n-avem infrastructură de transport măcar decentă, că să pomenesc un singur factor care condiționează afluxurile de potențiali interesați. Expunerea internațională, participarea la circuitul de valori sunt esențiale. Altfel, rămânând mereu în propria cochilie, n-o să ne știe nimeni”, i-a răspus Oltița Cântec.
Un semnal de alarmă pentru gestionarea patrimoniului național
Raluca Turcan, fostul ministru al portofoliului de Cultură a precizat pentru presa naționala că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străinătate. Ultimul exemplu a fost expoziţia “Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.
Incidentul din Olanda subliniază necesitatea unei strategii mai clare și mai bine gândite în ceea ce privește expunerea patrimoniului național. Alegerea locației, măsurile de securitate și promovarea sunt factori critici care trebuie considerați pentru a preveni asemenea furturi din tezaurul național. Totodată, acest caz reiterează nevoia de a investi în dezvoltarea turismului cultural intern, astfel încât asemenea evenimente să poată avea loc în România, cu un impact global.
Dezbaterea dintre intelectualii ieșeni scoate la iveală un adevăr esențial: patrimoniul cultural poate fi o punte de conectare între România și lume, dar acest lucru trebuie făcut cu o mai mare responsabilitate.
(Vlad Mirea)
CITEȘTE ȘI
Furtul coifului de aur din Olanda, legătură uimitoare cu Iașul. Tezaurele princiare ale dacilor FOTO