130 de milioane de lei, aprobate fără calcule, fără plan, fără răspunsuri clare. Consiliul Local Iași a votat săptămâna trecută creditul propus de Primărie pentru achiziția gazelor naturale. USR a denunțat o decizie luată „în orb”, iar un consilier local care s-a opus contractării creditului a publicat o analiză dură despre lipsa de transparență financiară și despre modul în care Iașul se împrumută an de an pentru a asigura căldura orașului.
Consilierii locali ieșeni au aprobat, în ședința extraordinară din 17 octombrie 2025, contractarea unui nou împrumut de 130 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 26 de milioane de euro, pentru achiziția gazelor naturale necesare sezonului rece 2025–2026.
Proiectul a fost votat în favoare de consilierii PNL, PSD și AUR, în timp ce USR s-a abținut, iar CURAJ a votat împotrivă. Este al cincilea credit contractat de Primăria Iași în ultimii doi ani, iar gradul de îndatorare al municipiului va crește de la 6,86% la aproape 17%, potrivit simulărilor financiare atașate proiectului.
VIDEO: Dezbaterea prin care Iașul va ajunge la 17% grad de îndatorare a durat numai 15 minute
Municipalitatea susține că împrumutul este necesar pentru a asigura continuitatea serviciului public de termoficare și pentru a garanta furnizarea agentului termic către cele aproximativ 23.000 de apartamente și 2.700 de puncte de consum din oraș.
Critici dure din partea opoziției
După ședință, consilierul local Diana Ferariu (USR) a publicat o analiză detaliată pe pagina sa de Facebook, în care a explicat de ce a votat împotriva proiectului. Postarea sa, devenită virală în mediul online, descrie pas cu pas discuțiile din ședință și lipsa de claritate a executivului.
Ferariu a explicat că, potrivit proiectului, municipalitatea estimează necesarul de 349.069 MWh de gaze naturale, însă nu a fost prezentată nicio formulă de calcul care să arate cum s-a ajuns la această cifră. „Am vrut să știu cum s-a calculat cantitatea necesară, întrucât în cuprinsul documentului nu am regăsit nicio formulă de calcul și nici valorile folosite pentru consum, randament sau pierderi în rețea. Răspunsul primit a oferit informații colaterale, fără a atinge aspectele pe care le-am solicitat. Nu mi-a rămas decât să accept că estimarea are un caracter pur orientativ, fiind bazată pe prognoze și pe capacitățile tehnice ale instalațiilor, și nu pe un calcul riguros. Cu alte cuvinte, cantitatea nu are o fundamentare tehnică transparentă. Cumpărăm ‘din pix’ sau nu? Probabil vom afla mai târziu”, a mai scris Ferariu.
„Nu am întrebat-o pe Baba Vanga”
Consilierul a criticat și lipsa unui plan energetic coerent pentru următorii ani. „Am întrebat dacă există un plan energetic care să reducă dependența de împrumuturi anuale pentru achiziția de combustibil. Răspunsul primit a fost, din păcate, o ironie: ‘nu am întrebat-o pe Baba Vanga’. Pentru mine, în traducere administrativă, răspunsul este că nu există un plan realist de tranziție energetică pentru sistemul de termoficare. Dacă actualul model se menține, Iașul va fi nevoit să se împrumute din nou anul viitor pentru același scop”, a comentat consilierul local.
Ferariu a amintit că acesta este al treilea an consecutiv în care Primăria Iași contractează un împrumut pentru a acoperi costurile cu încălzirea centralizată.
Un alt punct criticat de consilier a fost lipsa clarității privind valoarea reală a sumei împrumutate și dacă aceasta include TVA-ul.
„Am întrebat explicit dacă suma de 130 milioane lei, destinată achiziției celor 349.069 MWh de gaze naturale, include TVA-ul sau reprezintă o valoare netă. Am întrebat foarte clar: ‘Îmi puteți confirma dacă suma de 130 milioane lei a fost calculată exclusiv la prețul net de piață al gazului?’. Domnul primar a răspuns: ‘n-am auzit în viața mea de credit cu TVA’. Nu știu dacă n-a înțeles sau nu a vrut să înțeleagă întrebarea, doar el știe”.
Ferariu a subliniat că această confuzie nu este o chestiune tehnică minoră, ci una esențială pentru transparență și corectitudinea calculului bugetar. „Dacă suma de 130 milioane lei include TVA, atunci prețul real pe MWh scade. Dacă nu îl include, valoarea totală crește automat cu zeci de milioane de lei. Prin urmare, întrebarea nu era una formală, ci una de verificare a fundamentării tehnice a împrumutului.”
„Consiliul Local a fost chemat să voteze fără să știe cât costă creditul. Așa se desfășoară, din păcate, o mare parte dintre ședințele Consiliului”
Ferariu a mai arătat că în documentele transmise consilierilor nu apare nicio estimare a dobânzii și nici costul total al creditului.
„Am întrebat care este dobânda estimată și costul total al împrumutului. Răspunsul a fost: ‘vom afla după procedura de achiziție’, ‘nu știm ce va oferi piața’. Cu alte cuvinte, Consiliul Local a fost convocat în ședință extraordinară pentru a aproba un credit fără să știe cât va costa efectiv. În lipsa unei fundamentări financiare complete, decizia se ia practic ‘în orb’.”
Datoria publică a Iașului, la cel mai înalt nivel din ultimii ani
În postare, consilierul a explicat și că Primăria a evitat să ofere o valoare exactă a datoriei totale a municipiului. „Am solicitat valoarea totală a datoriei publice, exprimată în sumă absolută, nu procentual. Răspunsul primit a fost: ‘gradul este sub 9%, va ajunge la 17%’. Cu alte cuvinte, am cerut suma, dar am primit un procent pe care-l știam deja din proiectul de hotărâre.” Potrivit documentelor, gradul de îndatorare al municipiului Iași este în prezent 6,86%, iar după acest împrumut ar urma să ajungă la 17% în 2027.
După aprobarea creditului, gradul de îndatorare al municipiului Iași urcă la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, mult peste media marilor orașe din țară.
Pentru comparație, gradul de îndatorare este de 7,91% în București, 6,82% la Cluj-Napoca, 8,87% la Timișoara și 2,75% la Constanța.
Deși Iașul rămâne sub pragul legal maxim de 30%, ritmul rapid al împrumuturilor ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a administrației locale. (Doru Mihuleac)
CITIȚI ȘI
